Nu s-a ajuns la niciun acord în ceea ce priveşte graniţa dintre judeţele Harghita şi Bacău
Külföld, 2019.07.09
Încercările de mediere privind limita interjudeţeană dintre Harghita şi Bacău s-au încheiat marţi fără succes, în cadrul comisiei mixte reunită la Ghimeş-Făget. La întâlnirea iniţiată de prefecţii celor două judeţe, la care au participat liderii consiliilor locale şi judeţene în cauză, precum şi reprezentanţii oficiilor de cadastru ale celor două judeţe, a fost redactat un proces verbal care conţine punctele în care părţile nu au reuşit să convină.
Csaba Borboly, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a declarat jurnaliştilor după întâlnire că, în urma medierii eşuate, este posibilă iniţierea unor procese la sfârşitul cărora instanţa poate hotărî unde este limita interjudeţeană dintre localităţile învecinate din Ţinutul Secuiesc, respectiv Moldova. Pe parcursul acţiunii, instanţa va putea să decidă şi asupra apartenenţei cimitirului militar din Valea Uzului.
Potrivit politicianului UDMR, localităţile din judeţul Bacău au dobândit aproximativ 100.000 de hectare de terenuri, marea lor majoritate fiind suprafeţe împădurite care, pe vremuri, au aparţinut Ţinutului Secuiesc. Dobândirea acestora s-a întâmplat, în mare parte, înainte de organizarea administrativ teritorială a României din anul 1968. În opinia sa, în primul rând, pot fi redobândite în instanţă, cu şanse mari, acele terenuri care au fost atribuite judeţului Harghita şi de Legea de organizare administrativ teritorială a României din vremea comunismului. Politicianul a precizat că localităţile Sânmartin, Păuleni Ciuc, Frumoasa şi Ciucsângeorgiu au dispute de graniţă cu vecinii moldoveni. Potrivit acestuia, accentul se pune pe aşezările Valea Uzului şi Ciobăniş, desemnate prin lege ca parte a comunelor din regiunea Ciuc.
Csaba Borboly a declarat că, pe parcursul medierii de la Ghimeş-Făget, Jean-Adrian Andrei, prefectul judeţului Harghita, a reprezentat interesele judeţului şi a insistat asupra respectării Legii de organizare administrativ teritorială a României din 1968. În schimb, reprezentantul Oficiului de Cadastru al judeţului Harghita a sosit la întâlnire complet nepregătit.
Politicianul a adăugat că nu a fost de acord cu prefectul doar în ceea ce priveşte interpretarea legii. În opinia sa, prefectul ar trebui să iniţieze acţiunea în instanţă pentru stabilirea limitelor localităţilor din judeţul Harghita, însă, potrivit prefectului, această sarcina revine localităţilor. Când vor primi în scris poziţia lui Jean-Adrian Andrei despre problema în cauză, consiliile vor demara procesele împotriva vecinilor lor din judeţul Bacău pentru recuperarea terenurilor pierdute, iar Consiliul Judeţean Harghita va fi şi el parte a acestor procese.
Problema disputelor în ceea ce priveşte graniţele estice ale judeţelor din Ţinutul Secuiesc a ajuns în centrul atenţiei după ce, în martie, Primăria Dărmăneşti din judeţul Bacău a trecut în patrimoniul său cimitirul militar din Primul Război Mondial şi a înfiinţat autoritar o solă românească în cimitirul întreţinut de maghiari. Cimitirul se află în localitatea depopulată Valea Uzului care, conform Legii de organizare administrativ teritorială a României, apare ca parte a comunei Sânmartin.
Transformarea cimitirului a adus tensiuni etnice între români şi maghiari care, în data de 6 iunie, au condus la acte de violenţă ale huliganilor români.
Potrivit politicianului UDMR, localităţile din judeţul Bacău au dobândit aproximativ 100.000 de hectare de terenuri, marea lor majoritate fiind suprafeţe împădurite care, pe vremuri, au aparţinut Ţinutului Secuiesc. Dobândirea acestora s-a întâmplat, în mare parte, înainte de organizarea administrativ teritorială a României din anul 1968. În opinia sa, în primul rând, pot fi redobândite în instanţă, cu şanse mari, acele terenuri care au fost atribuite judeţului Harghita şi de Legea de organizare administrativ teritorială a României din vremea comunismului. Politicianul a precizat că localităţile Sânmartin, Păuleni Ciuc, Frumoasa şi Ciucsângeorgiu au dispute de graniţă cu vecinii moldoveni. Potrivit acestuia, accentul se pune pe aşezările Valea Uzului şi Ciobăniş, desemnate prin lege ca parte a comunelor din regiunea Ciuc.
Csaba Borboly a declarat că, pe parcursul medierii de la Ghimeş-Făget, Jean-Adrian Andrei, prefectul judeţului Harghita, a reprezentat interesele judeţului şi a insistat asupra respectării Legii de organizare administrativ teritorială a României din 1968. În schimb, reprezentantul Oficiului de Cadastru al judeţului Harghita a sosit la întâlnire complet nepregătit.
Politicianul a adăugat că nu a fost de acord cu prefectul doar în ceea ce priveşte interpretarea legii. În opinia sa, prefectul ar trebui să iniţieze acţiunea în instanţă pentru stabilirea limitelor localităţilor din judeţul Harghita, însă, potrivit prefectului, această sarcina revine localităţilor. Când vor primi în scris poziţia lui Jean-Adrian Andrei despre problema în cauză, consiliile vor demara procesele împotriva vecinilor lor din judeţul Bacău pentru recuperarea terenurilor pierdute, iar Consiliul Judeţean Harghita va fi şi el parte a acestor procese.
Problema disputelor în ceea ce priveşte graniţele estice ale judeţelor din Ţinutul Secuiesc a ajuns în centrul atenţiei după ce, în martie, Primăria Dărmăneşti din judeţul Bacău a trecut în patrimoniul său cimitirul militar din Primul Război Mondial şi a înfiinţat autoritar o solă românească în cimitirul întreţinut de maghiari. Cimitirul se află în localitatea depopulată Valea Uzului care, conform Legii de organizare administrativ teritorială a României, apare ca parte a comunei Sânmartin.
Transformarea cimitirului a adus tensiuni etnice între români şi maghiari care, în data de 6 iunie, au condus la acte de violenţă ale huliganilor români.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!