Oficial ungar: reuniunea de la Gyula dintre miniştrii de externe din Ungaria şi România a rezolvat un impas de un deceniu
Külföld, 2021.05.07
Reuniunea de săptămâna trecută, de la Gyula, dintre ministrul ungar de externe Péter Szijjártó şi ministrul român de externe Bogdan Aurescu, a rezolvat un impas care dura de un deceniu, a declarat Ferenc Kalmár, ambasador şi însărcinat ministerial responsabil pentru politica de vecinătate în cadrul Ministerului de Externe şi al Comerţului Exterior din Ungaria şi copreşedinte al comitetului de specialitate româno-maghiar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, în cadrul unui interviu acordat cotidianului transilvănean "Krónika".
Ferenc Kalmár a amintit că Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate pe care Ungaria şi România l-au semnat în 1996 a prevăzut înfiinţarea unui comitet interguvernamental care să se ocupe de problemele minorităţilor naţionale care locuiesc în cele două ţări şi care să se întrunească cel puţin o dată pe an pentru a discuta problemele apărute. Procesul-verbal al ultimei întruniri a fost semnat de cele două părţi în 2009, iar ultima şedinţă a comitetului a avut loc în 2011, însă aceasta s-a încheiat fără ca procesul-verbal să fie semnat. Încercările din 2015 şi din 2017 de a discuta problemele s-au încheiat, fiecare, cu un eşec.
"În procesul-verbal au apărut 18 puncte pe care nu le-am discutat în întregime. Poziţia părţii maghiare a fost acela că nu se pune problema semnării documentului până când cele 18 puncte nu sunt discutate în detaliu. Ca răspuns, partea română a spus că noi paşi - printre care şi noi întâlniri între copreşedinţi - se pot face numai după semnarea procesului-verbal", a explicat Ferenc Kalmár. Oficialul ungar a relatat că printre aceste 18 puncte se află mai multe dosare de restituire, restituirea anulată a Colegiului "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe, situaţia secţiei maghiare de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (UMF), adoptarea Legii minorităţilor în România şi problema învăţământului în limba maghiară pentru ceangăi.
Însărcinatul ministerial a adăugat că, în cele din urmă, s-a ajuns la o soluţie potrivit căreia s-a redactat un preambul asupra căruia s-a convenit pe scară largă şi care atestă că cea de-a opta întrunire a comitetului mixt va fi încheiată în situaţia din 2016. Cele 18 puncte - cu privire la care nu au reuşit să ajungă la un acord - vor fi discutate în cadrul celei de-a noua întruniri. Acestora şi se vor adăuga problemele apărute după 2016.
"Ne putem aşeza, în sfârşit, la aceeaşi masă. Planificăm să convocăm o şedinţă plenară a comitetului interguvernamental la toamnă", a declarat copreşedintele.
Ferenc Kalmár a confirmat faptul că problema drepturilor colective este una esenţială pentru Ungaria, însă aceste drepturi colective nu sunt recunoscute nici de România, nici de Slovacia, nici de Ucraina. România respinge punctul de vedere al Ungariei spunând că, în baza constituţiei sale, ţara este definită ca stat naţional unitar. Susţine, de asemenea, că în Europa nu există vreun document care să facă obligatorie recunoaşterea drepturilor colective.
Potrivit lui Kalmár, drepturile individuale nu sunt suficiente pentru a putea păstra identitatea şi comunităţile. "În opinia noastră, fără garantarea drepturilor colective, integrarea într-o societate majoritară este echivalentă cu asimilarea. Noi nu susţinem nicio formă a asimilării!", a spus diplomatul.
Însărcinatul ministerial a vorbit, de asemenea, despre faptul că la 21 mai, Ungaria va prelua preşedinţia Consiliului Europei şi că se pregăteşte de o preşedinţie proactivă. Cel mai important obiectiv al guvernul maghiar este promovarea protecţiei minorităţilor naţionale. Prin urmare, sunt planificate patru conferinţe prin intermediul cărora recunoaşterea drepturilor colective să fie promovată în toată Europa.
"În procesul-verbal au apărut 18 puncte pe care nu le-am discutat în întregime. Poziţia părţii maghiare a fost acela că nu se pune problema semnării documentului până când cele 18 puncte nu sunt discutate în detaliu. Ca răspuns, partea română a spus că noi paşi - printre care şi noi întâlniri între copreşedinţi - se pot face numai după semnarea procesului-verbal", a explicat Ferenc Kalmár. Oficialul ungar a relatat că printre aceste 18 puncte se află mai multe dosare de restituire, restituirea anulată a Colegiului "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe, situaţia secţiei maghiare de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (UMF), adoptarea Legii minorităţilor în România şi problema învăţământului în limba maghiară pentru ceangăi.
Însărcinatul ministerial a adăugat că, în cele din urmă, s-a ajuns la o soluţie potrivit căreia s-a redactat un preambul asupra căruia s-a convenit pe scară largă şi care atestă că cea de-a opta întrunire a comitetului mixt va fi încheiată în situaţia din 2016. Cele 18 puncte - cu privire la care nu au reuşit să ajungă la un acord - vor fi discutate în cadrul celei de-a noua întruniri. Acestora şi se vor adăuga problemele apărute după 2016.
"Ne putem aşeza, în sfârşit, la aceeaşi masă. Planificăm să convocăm o şedinţă plenară a comitetului interguvernamental la toamnă", a declarat copreşedintele.
Ferenc Kalmár a confirmat faptul că problema drepturilor colective este una esenţială pentru Ungaria, însă aceste drepturi colective nu sunt recunoscute nici de România, nici de Slovacia, nici de Ucraina. România respinge punctul de vedere al Ungariei spunând că, în baza constituţiei sale, ţara este definită ca stat naţional unitar. Susţine, de asemenea, că în Europa nu există vreun document care să facă obligatorie recunoaşterea drepturilor colective.
Potrivit lui Kalmár, drepturile individuale nu sunt suficiente pentru a putea păstra identitatea şi comunităţile. "În opinia noastră, fără garantarea drepturilor colective, integrarea într-o societate majoritară este echivalentă cu asimilarea. Noi nu susţinem nicio formă a asimilării!", a spus diplomatul.
Însărcinatul ministerial a vorbit, de asemenea, despre faptul că la 21 mai, Ungaria va prelua preşedinţia Consiliului Europei şi că se pregăteşte de o preşedinţie proactivă. Cel mai important obiectiv al guvernul maghiar este promovarea protecţiei minorităţilor naţionale. Prin urmare, sunt planificate patru conferinţe prin intermediul cărora recunoaşterea drepturilor colective să fie promovată în toată Europa.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!