Palatul, considerat ca cel mai semnificativ şi mai complex monument baroc din Europa de Sud-Est şi din România, a fost retrocedat Bisericii în 2004, după opt ani de procese, însă Biserica a trebuit să mai aştepte 15 ani pentru a putea intra în posesia clădirii. Episcopia a început renovarea ei cu sprijinul statului maghiar, după ce condiţiile stabilite în România nu au permis Bisericii să solicite finanţare de la UE. Expoziţia de artă ecleziastică, deschisă vineri, este amplasată în porţiunea deja renovată a clădirii.

În discursul său festiv, Árpád János Potápi, secretar de stat pentru politici naţionale al Cancelariei Prim-ministrului, a menţionat: faptul că o parte din clădirea palatului episcopal şi-a recăpătat vechea strălucire şi destinaţia ei iniţială, demonstrează supravieţuirea vijeliilor secolului trecut şi consolidarea din ultimul deceniu.

El şi-a exprimat dorinţa ca recuperarea şi redeschiderea clădirii să fie începutul unei epoci prospere.

Secretarul de stat nu a pomenit numele preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, dar a criticat planurile acestuia privind fuzionarea instituţiilor culturale subordonate judeţului: teatrul român, teatrul maghiar şi filarmonica.

"Păstrarea independenţei instituţiilor culturale din judeţul Bihor este o cauză pe care trebuie să o susţinem împreună, indiferent de naţionalitate. Teatrele şi instituţiile noastre culturale sunt garanţiile supravieţuirii, garanţiile unui viitor prosper. Sperăm că cei care au primit mandat de la electorat pentru a decide asupra viitorului judeţului îşi vor da seama că ridicarea acestei regiuni necesită în continuare instituţii culturale independente şi puternice!" - a declarat Árpád János Potápi.

Csilla Hegedüs, secretar de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene din România, s-a referit şi ea la fuziunea planificată a instituţiilor în cuvântarea sa festivă, afirmând că în calitate de clujean a apreciat întotdeauna generozitatea şi spiritul liber al Oradiei. În oraşul din Partium, nu se ţinea cont de etnia maghiarilor, românilor sau evreilor, oamenii se respectau şi "nu s-au pus de-a curmezişul unii altora". "Sper că cei care decid soarta instituţiilor culturale, vor şti că la Oradea spiritul nu poate fi îngrădit" - a spus secretarul de stat.

Episcopul László Böcskei a reamintit că, în momentul preluării cheii palatului în 2009 de la predecesorul său, episcopul József Tempfli, a primit sarcina să continue ce a fost început. Pentru a continua, dieceza a primit un ajutor indispensabil de la statul ungar. Episcopul a menţionat că astăzi va fi predat doar primul etaj, dar speră ca până în toamnă să se termine renovarea subsolului, parterului şi a etajului al doilea. Lucrările au fost făcute în aşa fel încât palatul să-şi păstreze vechea splendoare şi totodată să corespundă cerinţelor actuale. Episcopul a remarcat de asemenea că, până la terminarea renovării, expoziţia poate fi vizitată conform unui orar special şi cu programare prealabilă, informaţiile necesare fiind accesibile pe site-ul diecezei.

Din broşura publicată de episcopie reiese că expoziţia prezintă cele mai semnificative piese de pictură religioasă şi portrete din patrimoniul diecezei de la Renaştere până în secolul al XIX-lea. În plus, pot fi văzute exponate din colecţia de orfevrărie liturgică şi din colecţia de textile din secolele XVIII-XIX ale bisericii. Pe lângă obiectele sacre, vizitatorii pot arunca o privire şi în apartamentul din Oradea rezervat regelui Franz Joseph şi reginei Elisabeta.

La parterul clădirii va fi deschisă în a doua jumătate a anului o expoziţie memorială dedicată regelui Sf. Ladislau, fondatorul oraşului, precum şi a episcopilor martiri ai diecezei, Fericiţilor Bogdánffy Szilárd, Scheffler János şi Apor Vilmos, ultimul fiind hirotonisit la Oradea. La etajul al doilea al palatului va fi amenajată o expoziţie de artă modernă, precum şi un centru de conferinţe.

Palatul episcopal romano-catolic din Oradea, cu o suprafaţă utilă de aproape 6 000 mp, a fost construit în perioada 1762-1776, după planurile arhitectului imperial vienez Franz Anton Hillebrandt, care a contribuit şi la transformarea Castelului Buda.