Scrisoarea adresată miniştrilor Apărării Naţionale, Afacerilor Interne, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, precum şi Culturii şi Identităţii Naţionale, prefecţilor judeţelor Harghita şi Bacău, conducerilor Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Inspectoratului de Stat în Construcţii precum şi Curţii de Conturi, a fost semnată de preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Attila Korodi, şi chestorul Senatului, Barna Tánczos, se arată în buletinul informativ de joi al uniunii.

În scrisoare, politicienii au subliniat aspectele ilegale ale transformării cimitirului militar austro-ungar din Valea Uzului. Buletinul informativ îl citează pe Attila Korodi, liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, în opinia căruia, faptul că peste morminte militare maghiare a fost amplasat un spaţiu destinat memoriei soldaţilor români contravine mai multor legi româneşti şi unor acorduri internaţionale ratificate de România privind mormintele militare.

"Modalitatea şi amplasamentele finalizate ignoră complet faptul că terenul pe care se află cimitirul este în proprietatea comunei Sânmartin, astfel comuna Dărmăneşti a încălcat grav dreptul la proprietate prin ridicarea crucilor de beton", a afirmat Attila Korodi.

În scrisoare se arată faptul că, în absenţa drepturilor de proprietate, Primăria Dărmăneşti a cheltuit ilegal fonduri publice pentru construirea monumentelor menţionate anterior, totodată, achiziţia publică a fost demarată ilegal, la fel ca şi desfăşurarea lucrărilor de construcţie.

Potrivit semnatarilor, crucile de beton destinate amintirii soldaţilor români amplasate peste mormintele militare maghiare pot genera conflicte între comunităţile româneşti şi cele maghiare, deoarece - aşa cum se arată în scrisoarea oficială - "toată lumea are dreptul să înfiinţeze un sit memorial şi să comemoreze, dar suntem ferm convinşi că nici un sit memorial sau comemorare nu poate afecta sensibilitatea şi demnitatea unei comunităţi".

Attila Korodi a declarat că, în urma legii din 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, în care au fost trasate graniţele judeţelor ţării, localitatea Valea Uzului, pe teritoriul căreia se află cimitirul militar, a intrat în administrarea comunei Sânmartin iar proprietatea asupra cimitirului a fost reconfirmată comunei Sânmartin şi printr-o hotărâre de guvern dată în 2010. Comuna Dărmăneşti, situată de partea cealaltă a Munţilor Carpaţi, consideră zona localităţii depopulate ca fiind a sa, referindu-se la acordul dintre şefii direcţiilor cadastrale ale celor două judeţe, Harghita şi Bacău.

"Ridicarea crucilor de beton este în mod clar un act profanator şi o demonstraţie de putere. S-ar fi putut găsi soluţii pentru monumentul soldaţilor români fără a afecta memoria soldaţilor maghiari şi onoarea comunităţii maghiare. Tocmai din acest motiv situaţia pare să fie mai degrabă un act profanator, acţiunea fiind organizată împotriva comunităţii maghiare", îl citează buletinul informativ al UDMR pe Attila Korodi.

UDMR a postat şi un filmuleţ pe o reţea de socializare care imortalizează vizita de miercuri, la faţa locului, a unor politicieni din judeţul Harghita. În film, Csaba Borboly, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, printre altele, a informat opinia publică despre faptul că notificarea în cartea funciară privind proprietatea comunei Dărmăneşti asupra terenului (pe care se află cimitirul) s-a făcut în zilele libere legale dintre Paştele ortodox şi 1 mai.

Portalul de ştiri Uh.ro din Ţinutul Secuiesc a ataşat la rezumatul celor întâmplate şi postarea istoricului Barna Gottfried, de pe o reţea de socializare. În aceasta, istoricul a prezentat rezumatul luptelor din Valea Uzului din Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial şi a declarat că, dacă a fost îngropat soldat român în cimitirul militar din Valea Uzului, acesta, probabil, a luptat împotriva Armatei Române în rândurile Armatei Austro-Ungare. Potrivit istoricului, Armata Monarhiei, după stoparea ofensivei româneşti din 1916, a purtat bătălii sângeroase în Valea Uzului, mai întâi cu Armata Română, iar mai apoi, cu Armata Rusă Ţaristă. Aceste bătălii au avut loc la est de localitatea Valea Uzului, în apropiere de Dărmăneşti. Militarii români, cu siguranţă, au fost îngropaţi la câţiva kilometri spre est de cimitirul disputat.

Presa maghiară din Transilvania a relatat, în baza informării, şi fotografiilor realizate de către Asociaţia "Székely Virtus"- de păstrarea tradiţiilor, despre faptul că Primăria Dărmăneşti a decis, în mod unilateral, amenajarea unui loc memorial pentru soldaţii români căzuţi în Primul şi cel de Al Doilea Război Mondial în cimitirul militar al soldaţilor austro-ungari căzuţi în Primul Război Mondial, care, adminstrativ, aparţine de comuna Sânmartin. În urma intervenţiei, au fost amplasate 52 de cruci din beton şi o cruce ortodoxă de mari dimensiuni, tot din beton, în cimitirul îngrădit unde se odihnesc 600 de soldaţi ai monarhiei austro-ungare. Primăria Dărmăneşti a anunţat pentru data de 17 mai inaugurarea locului memorial dedicat soldaţilor români.

În valea râului Uz, Armata Maghiară a purtat, atât în Primul Război Mondial, cât şi în cel de-Al Doilea Război Mondial, bătălii sângeroase cu Armata Română, care a fost susţinută de forţe din Rusia şi din Uniunea Sovietică.

Din punct de vedere administrativ, localitatea Valea Uzului aparţine de comuna Sânmartin din judeţul Harghita, care se află la 33 km distanţă, dar este mai aproape de Dărmăneşti aflat la 25 de km.