Mai multe portaluri din România au scris despre sentinţa pronunţată marţi.

Instanţa de la Strasbourg a examinat plângerile a şase tineri din Secuime, care la examenul de bacalaureat nu au obţinut notă de trecere la limba şi literatura română. Alte zece plângeri similare se mai află în curs de soluţionare.

Tinerii au depus plângere la CEDO în urma unui apel al Fundaţiei Szekler Monitor, după ce Zsolt Árus, preşedintele fundaţiei a pierdut procesele din România pe care le-a intentat pentru fiica sa, în probleme similare, iar cererea sa depusă la Strasbourg nu a fost acceptată de către instanţă.

Reclamanţii s-au plâns de faptul că absolvenţii şcolilor cu predare în limba maghiară au trebuit să promoveze două examene în plus faţă de cei care studiază în limba română. Potrivit tinerilor, acest lucru îi dezavantajează pentru că universităţile iau în considerare şi rezultatele de la bacalaureat atunci când decid cine poate fi admis la cursurile lor. Asta în timp ce, prin ratificarea convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, România s-a angajat să ofere condiţii de concurenţă echitabile tuturor cetăţenilor săi.

Decizia CEDO a fost luată cu o majoritate de cinci la doi. Cele două opinii separate faţă de hotărârea majorităţii au venit tocmai din partea reprezentatului Ungariei, judecătorul Péter Paczolay şi reprezentantul României, Iulia Moţoc.

Instanţa europeană a recunoscut faptul că reclamanţii au avut de promovat două examene în plus faţă de cei care studiază în limba română, dar a considerat că acest lucru este o consecinţă directă şi inevitabilă a deciziei lor conştiente şi voluntare de a studia într-o altă limbă decât limba română şi că statul român le-a acordat o astfel de oportunitate. Instanţa a constatat că legea recunoaşte un drept, dar nu impune o obligaţie ca elevii aparţinând unei minorităţi naţionale să studieze în limba lor maternă.

Zsolt Árus, cel care a început lupta pe cale legală, a comentat verdictul printr-o postare publicată miercuri, pe blogul său. În opinia sa, instanţa nu a citit cu atenţie datele statistice furnizate de Guvernul României, deoarece acestea arată în mod clar că absolvenţii şcolilor cu predare în limba maghiară promovează într-o proporţie mai mică examenul de bacalaureat şi că majoritatea înregistrează un eşec tocmai la examenul de limba şi literatura română.

Árus a declarat că nu pot accepta acest verdict şi că se vor adresa Marii Camere a CEDO, pentru a solicita revizuirea sentinţei.

Potrivit unui sondaj ale cărui rezultate au fost publicate în luna septembrie, aproape toţi maghiarii din Transilvania cred că tinerii maghiari trebuie să înveţe bine limba română. Totodată 67% dintre adulţii maghiari cred că este un lucru discriminatoriu faptul că, la examenul de bacalaureat, la limba şi literatura română cerinţele sunt aceleaşi pentru cei cu limba maternă română şi cei care au învăţat într-o instituţie cu predare în limba maghiară. Sociologul clujean Tamás Kiss, care a prezentat rezultatele cercetării, a relatat că media obţinută de elevii maghiari la examenele de bacalaureat este împinsă sub media naţională doar de nota obţinută la limba şi literatura română. La măsurătorile internaţionale (PISA), cei care învaţă în limba maghiară au performanţe mai bune decât media naţională.