Reacţia preşedintelui UDMR a fost citată în buletinul informativ de vineri al Uniunii.

"Problema minorităţilor nu este nici pe departe rezolvată, iar diplomaţia română face totul pentru a induce în eroare factorii de decizie internaţionali. Cerem dialog în loc de nebulozitate şi ne aşteptăm la respect reciproc în loc de anti-maghiarism camuflat" - a spus preşedintele UDMR.
Potrivit comunicatului, UDMR salută recomandările Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei bazate pe Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, care, potrivit lui Hunor Kelemen, justifică că maghiarii din România nu cer punerea în practică a unor "fapte supraumane", ei cer doar ceva ce nu diminuează drepturile românilor şi care a fost sugerat şi de experţi internaţionali.

El a reamintit că reprezentanţii partidelor de opoziţie au protestat la sfârşitul verii trecute când UDMR a propus o modificare a legii administraţiei locale prin reducerea cu zece procente a pragului de utilizare a limbii materne, respectiv folosirea liberă a simbolurilor naţionale în conformitate cu aşteptările reale şi legitime ale comunităţii maghiare. Acest lucru este în concordanţă cu ceea ce solicită şi Consiliul Europei în prezentul său raport - se arată în comunicatul UDMR.
În raportul său publicat joi, Consiliul Europei încurajează, printre altele, utilizarea oficială pe scară cât mai largă a limbilor minorităţilor din România.

Potrivit comunicatului UDMR, raportul include nu numai evaluarea autorităţilor române transmisă cu o întârziere de peste doi ani, ci au fost luate în considerare şi experienţele organizaţiilor care reprezintă minorităţile. Consiliul Europei a constatat că România nu a reuşit să pună în aplicare normele cuprinse în Carta Europeană a Limbilor Regionale, motiv pentru care Consiliul de Miniştri a formulat recomandări. Una dintre acestea a fost deja sugerată în ciclul precedent, şi anume că în România trebuie redus actualul prag de 20 la sută pentru utilizarea limbii materne în administraţie.

În acelaşi timp, raportul pledează pentru amplasarea indicatoarelor stradale în limba maghiară în aşezările locuite de un număr semnificativ de comunităţi maghiare, respectiv încurajează autorităţile publice ca semnele utilizate în transportul public, formularele şi informaţiile de interes comun să fie publicate şi în limba maghiară.

Experţii Consiliului Europei constată cu îngrijorare lacunele din sistemul judiciar potrivit cărora autorităţile române ar trebui să permită persoanelor interesate să li se furnizeze documente în limba lor maternă şi să aibă dreptul de a solicita un traducător, însă autorităţile trebuie să clarifice cine suportă costul acestuia. Potrivit Consiliului, aceste oportunităţi ar trebui să fie promovate într-un cerc cât mai larg şi cei interesaţi să fie informaţi cât mai eficient.

În ceea ce priveşte educaţia, experţii apreciază că istoria şi cultura minorităţilor care trăiesc în ţară trebuie predate în mod obligatoriu, astfel încât şi majoritatea să le cunoască. În legătură cu mass-media maghiară, ei propun ca autorităţile române să înfiinţeze un canal public de televiziune în limba maghiară, să crească numărul de programe în limba maghiară şi să susţină formarea jurnaliştilor şi a altor specialişti media de etnie maghiară.

În ceea ce priveşte protecţia consumatorilor, potrivit experţilor Consiliului Europei, autorităţile române trebuie să se asigure că produsele de pe rafturile magazinelor au descriere şi în limba maghiară, se arată în comunicatul UDMR care enumeră constatările organizaţiei cu sediul în Strasbourg, cu privire la maghiarii din România.