În ediţia de marţi, ziarul publică un rezumat care aminteşte că însărcinatul premierului ungar pentru activitatea de mediere a chestiunilor ce ţin de autonomie, Katalin Szili a reuşit să aşeze la aceeaşi masă reprezentanţii diferitelor strădanii pentru autonomie, iar pe 8 ianuarie partidele politice maghiare din Ardeal au semnat o declaraţie comună despre coordonarea viziunilor privind autonomia.

Cotidianul scrie că în ciuda acestui eveniment nu există consens în ceea ce priveşte lupta pentru obţinerea autonomiei, ceea ce este demonstrat şi de faptul că UDMR s-a ţinut departe de marea adunare secuiască, convocată de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la înfiinţare. Krónika citează din luarea de poziţie comună a liderilor organizaţiilor Mureş a CNS, Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi Partidului Civic Maghiar (PCM), potrivit căreia UDMR "nu şi-a asumat tovărăşie de destine în lupta pentru obţinerea autonomiei", iar în cazul ei este mai puternică nevoia de a fii pe placul puterii româneşti, pe lângă angajamentul dat cauzei autodereminării maghiaro-secuieşti.

Preşedintele CNMT, László Tőkés a declarat pentru Krónika că declaraţia semnată în ianuarie s-a dovedit a fi formală. Europarlamentarul a criticat faptul că UDMR este singura organizaţie maghiară din statele care au rezultat în urma Trianon-ului, care a ieşit din Consiliul pentru Autonomie Maghiară din Bazinul Carpatic (KMAT). "La ce să ne aşteptăm de la România, de la puterea majoritară, dacă cea mai mare organizaţie care ne reprezintă interesele nu stă falnic lângă cauza noastră", se întreabă Tőkés. În opinia sa, puterea actuală de la Budapesta apreciază foarte mult şi sprijină UDMR, motiv pentru care ar fi nevoie de intervenţia premierului Viktor Orbán şi a însărcinatului ministerial Katalin Szili, pentru a putea progresa în cauza autonomiei.

Deputatul de Covasna, József Kulcsár-Terza - care a depus anul trecut în decembrie proiectul de lege al CNS privind autonomia - a spus: a rămas singur cu iniţiativa sa, dar pe parcursul dezbaterilor parlamentare până la urmă UDMR s-a poziţionat "corect" faţă de chestiune. "Dacă nu arătăm o forţă comună, atunci Bucureştiul se face comod şi comandă o cafea. Vom avea un rezultat doar dacă acţionăm serios şi împreună", a formulat politicianul PCM, potrivit căruia este limpede şi că în ceea ce priveşte abordarea subiectului autonomiei UDMR a progresat mult de când la conducerea formaţiunii a ajuns Hunor Kelemen, în locul lui Béla Markó.

Vicepreşedintele executiv al UDMR, István Székely a stabilit pentru Krónika: "scopul este comun, dar poziţiile privind modalitatea de a-l atinge diferă". UDMR crede că este nevoie de modificarea Constituţiei, pentru a discuta proiectul de lege privind autonomia, iar CNS nu. Citând din decizia Curţii Constituţionale a României, politicianul aminteşte că nici prin revizuirea legii fundamentale nu se poate introduce statutul limbii regionale oficiale pentru maghiară. Acesta a adăugat: acest lucru poate fi înfăptuit, doar dacă ar fi adoptată o nouă Constituţie.

În opinia lui Székely, nici în ceea ce priveşte graniţele Ţinutului Secuiesc sau rolul scaunelor secuieşti nu există consens între partidele politice şi organzaţiile maghiare. Politicianul crede însă că aceste diferende sunt surmontabile, dacă ar exista deschidere spre compromis. Despre absenţa UDMR de la marea adunare de la Sfântu Gheorghe a spus doar: "comunicarea deficitară a fost motivul", amintind că Uniunea a susţinut toate evenimentele CNS din trecut.