Prevederile referitoare la folosirea limbii materne au dispărut din proiectul Codului administrativ
Külföld, 2019.06.06
Prevederile privind extinderea drepturilor de folosire a limbii materne au dispărut din proiectul Codului administrativ, pe care Guvernul României se pregăteşte să îl adopte prin ordonanţă de urgenţă, a anunţat joi Serviciul de Asistenţă Juridică în Domeniul Minorităţilor "Mikó Imre" (MIJSZ), prin intermediul buletinului informativ.
Organizaţia care se preocupă de încălcarea drepturilor comunităţii maghiare a amintit: UDMR a reuşit să întroducă în cod o serie de prevederi în favoarea folosirii limbii materne în varianta acceptată de Parlamentul României anul trecut, dar acesta nu a putut fi publicat în Monitorul Oficial, deoarece s-a dovedit a fi neconstituţional.
Guvernul acum pregăteşte o ordonanţă de urgenţă pentru adoptarea Codului administrativ, dar a eliminat din noul text prevederi precum cea care obligă la afişarea şi în limba minorităţilor a denumirilor străzilor, pieţelor şi parcurilor în acele localităţi unde populaţia minoritată depăşeşte 20 la sută. Printre articolele scoase se numără şi formularele tipizate în limba minorităţilor, precum şi introducerea pragului alternativ pentru folosirea drepturilor lingvistice - scrie MIJSZ.
Noua versiune a Codului administrativ a fost catalogată inacceptabilă de către Attila Cseke, liderul facţiunii UDMR din Senat, care a fost membrul comisiei de elaborare a cadrului legal. "Guvernul se preface că munca din Parlament nici nu s-a întâmplat", a stabilit liderul senatorilor maghiari.
Codul administrativ are 230 de pagini şi 650 de articole, reglementând funcţionarea administraţiei publice centrale şi locale, statutul funcţionarilor publici, administrarea bunului public şi organizarea serviciilor publice şi a fost adoptat anul trecut în luna iulie, cu votul majorităţii UDMR-PSD, în cadrul unei sesiuni parlamentare extraordinare a Camerei Deputaţilor.
Legea a fost atacată de preşedintele Klaus Iohannis, respectiv de Opoziţie, la Curtea Constituţională a României (CCR), pe motiv că prevedea acordarea de pensii speciale primarilor şi acordarea unor drepturi lingvistice minorităţilor, drepturi aflate de 17 ani în vigoare şi reiterate şi prin Codul administrativ.
CCR a apreciat: tot codul administrativ este neconstituţional, deoarece la adoptarea lui a fost încălcat principiul bicameralismului parlamentar, respectiv Camera Deputaţilor a introdus unele prevederi atât de importante, pe care Senatul, care votase deja legea, nu a mai avut ocazia să le dezbată.
Guvernul acum pregăteşte o ordonanţă de urgenţă pentru adoptarea Codului administrativ, dar a eliminat din noul text prevederi precum cea care obligă la afişarea şi în limba minorităţilor a denumirilor străzilor, pieţelor şi parcurilor în acele localităţi unde populaţia minoritată depăşeşte 20 la sută. Printre articolele scoase se numără şi formularele tipizate în limba minorităţilor, precum şi introducerea pragului alternativ pentru folosirea drepturilor lingvistice - scrie MIJSZ.
Noua versiune a Codului administrativ a fost catalogată inacceptabilă de către Attila Cseke, liderul facţiunii UDMR din Senat, care a fost membrul comisiei de elaborare a cadrului legal. "Guvernul se preface că munca din Parlament nici nu s-a întâmplat", a stabilit liderul senatorilor maghiari.
Codul administrativ are 230 de pagini şi 650 de articole, reglementând funcţionarea administraţiei publice centrale şi locale, statutul funcţionarilor publici, administrarea bunului public şi organizarea serviciilor publice şi a fost adoptat anul trecut în luna iulie, cu votul majorităţii UDMR-PSD, în cadrul unei sesiuni parlamentare extraordinare a Camerei Deputaţilor.
Legea a fost atacată de preşedintele Klaus Iohannis, respectiv de Opoziţie, la Curtea Constituţională a României (CCR), pe motiv că prevedea acordarea de pensii speciale primarilor şi acordarea unor drepturi lingvistice minorităţilor, drepturi aflate de 17 ani în vigoare şi reiterate şi prin Codul administrativ.
CCR a apreciat: tot codul administrativ este neconstituţional, deoarece la adoptarea lui a fost încălcat principiul bicameralismului parlamentar, respectiv Camera Deputaţilor a introdus unele prevederi atât de importante, pe care Senatul, care votase deja legea, nu a mai avut ocazia să le dezbată.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!