Directorul executiv a susţinut la Sfântu Gheorghe o conferinţă de presă despre detaliile programului, împreună cu Sándor Tamás, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi Árpád Antal, primarul oraşului Sfântu Gheorghe.

Mónika Kozma a reamintit că în 2019 guvernul ungar va aloca 50 de miliarde de forinţi (peste 155 de milioane de euro) pentru programele de dezvoltare economică din afara graniţelor Ungariei, iar jumătate din sumă, 25 de miliarde de forinţi va ajunge în Secuime.
În primă fază vor sprijini investiţiile mari, concentrându-se pe agricultură, industria de prelucrare şi industria alimentară, a adăugat aceasta. Se doreşte ca într-o serie de domenii să fie realizate investiţii care să ajute şi activitatea furnizorilor, a micilor producători. Apelul de proiecte va fi publicat înainte de sfârşitul anului. Ulterior, în primăvară va fi publicat un nou apel dedicat proiectelor de valoare mai mică.

Directorul executiv a relatat că a fost realizată o schemă prin care aplicarea să fie cât mai puţin birocratică. În cadrul apelului de proiecte nu există restricţii cu caracter etnic, însă proiectele pot fi depuse numai în limba maghiară - a adăugat aceasta. Rezumând experienţele din cadrul programului-pilot de dezvoltare economică de anul trecut, prin care a fost oferit sprijin fermierilor şi întreprinderilor mici din judeţul Mureş, aceasta a relatat că au fost duse la bun sfârşit 495 de contracte de subvenţionare. În programul-pilot, persoanelor fizice şi juridice, întreprinderilor mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în agricultură le-au fost alocate 22 de milioane de lei, sumă din care 4 milioane de lei au reprezentat TVA, sumă care a rămas statului român. Majoritatea beneficiarilor au achiziţionat echipamente agricole. Dintre cele 143 de tractoare cumpărate, 103 au fost fabricate la Reghin - a specificat Mónika Kozma.

Potrivit acesteia, în cadrul programului-pilot, şaptezeci de beneficiari au primit sprijin pentru clarificarea situaţiei juridice şi intabularea proprietăţilor, dar numai trei dintre aceştia au reuşit să îşi îndeplinească angajamentele în termenul stabilit. Solicitanţii au întâmpinat bariere birocratice asupra cărora nu puteau avea control şi pe care nu au reuşit, deocamdată, să le depăşească. Prin urmare, în următorul apel de proiecte, pentru soluţionarea unor asemenea probleme nu se va mai acorda sprijin financiar.

Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior a anunţat în urmă cu 10 zile, la Cluj-Napoca, că în 2019 programul de dezvoltare economică va fi extins şi în Ţinutul Secuiesc. Prim-ministrul ungar, Viktor Orbán a spus, la şedinţa plenară de vineri de la Budapesta a Conferinţei Permanente Maghiare (Máért), că în România programul de dezvoltare economică se desfăşoară, în esenţă, cu acordul naţiunii majoritare. Negocierile politice necesare în acest sens au fost desfăşurate de reprezentanţii locali ai minorităţii maghiare. Şeful guvernului de la Budapesta a specificat că nu ar avea sens să se anunţe programe de dezvoltare economică, dacă apoi statul în care trăiesc beneficiarii, ar şicana entităţile sprijinite. Potrivit calculelor, fiecare forint care este cheltuit pe programele de dezvoltare economică de peste hotare, are ca rezultat o creştere de doi forinţi la PIB - a adăugat Orbán.