Ziarul maghiar transilvănean Krónika a scris în ediţia de luni despre această hotărâre pronunţată recent în prima instanţă. Potrivit sentinţei, publicate pe portalul instanţelor de judecată din România, Tribunalul a acceptat cererea de revizuire depusă de Centrul Cultural de la Arcuş, care funcţionează în clădirea castelului, împotriva sentinţei judecătoreşti de retrocedare care a fost pronunţată în 2004, în prima instanţă.

Sentinţa definitivă de retrocedare a fost pronunţată în noiembrie 2012 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a României, însă moştenitorii care trăiesc în Africa de Sud, Spania şi Portugalia au reuşit să intre în posesia castelului şi anexelor sale şi să le intabuleze pe numele lor abia în 2015, în urma altor câteva procese.

Centrul Cultural de la Arcuş a solicitat revizuirea sentinţei de retrocedare, motivând că a ajuns în posesia unor documente noi, care nu au fost disponibile anterior, documente care demonstrează că momentul în care castelul a ajuns în posesia statului român nu a fost în perioada naţionalizărilor comuniste, ci s-a aflat deja în 1945 sub autoritatea Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI). Şi asta întrucât pe ultimii săi proprietari, Béla Szentkereszty, care a decedat în iunie 1944, respectiv sora acestuia, Erzsébet Szentkereszty, statul român i-a considerat încă în 1944 ca fiind "absenţi din ţară", suspectându-se că au fugit din România.

Előd Kincses, avocatul moştenitorilor consideră că sentinţa pronunţată la Galaţi este cea mai scandaloasă sentinţă pe care a trăit-o în cei 50 de ani ai carierei sale de avocat. Acesta a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI, că hotărârea renaţionalizează castelul în baza unor documente pe care instanţa le-a analizat deja în 2002, în momentul în care a început procesul de retrocedare; mai mult decât atât, la înaintarea cererii de revizuire reclamanţii au depăşit absolut toate termenele legale.
"Există puţine lucruri de precizie în drept, dar termenul-limită este un astfel de lucru" - a declarat avocatul. Acesta a explicat că, potrivit legii, pentru reluarea unui proces este nevoie de un document care a fost reţinut de către cealaltă parte sau pe care nu a avut posibilitatea să îl obţină în decursul procedurii iniţiale. Jurisprudenţa spune că în cazul în care un document se află în arhiva statului, acesta nu poate constitui baza unei cereri de revizuire, deoarece el fost disponibil şi în timpul procesului iniţial. Potrivit lui Előd Kincses, cazul va ajunge din nou pe masa ICCJ, care a respins deja atât în 2013, cât şi în 2018 cererile de revizuire precedente.

Fostul conac de la Arcuş a fost transformat în castel în anii 1870, de contele Zsigmond Szentkereszty şi soţia sa, contesa Anna Haller. Forma sa actuală i se datorează contelui Béla Szentkereszty, care a fost comitele comitatului Trei Scaune, el modificând arhitectura imobilului în anii 1890. În 1982, Partidul Comunist Român a făcut din clădirea impunătoare o reşedinţă de vânătoare pentru Nicolae Ceauşescu. După căderea regimului, castelul a găzduit Centrul Cultural de la Arcuş, înfiinţat în 1994, aflat sub egida Ministerului Culturii.