Minuta sentinţei a fost publicată pe portalul instanţelor de judecată din România. Curtea de Apel Braşov a respins apelul pe care Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC) - specializată în procesele intentate împotriva inscripţiilor şi simbolurilor maghiare - l-a depus împotriva sentinţei similare luate de prima instanţă. Anul trecut, reclamantul a solicitat, printr-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Apărării, Ministerului de Interne, prefectului judeţului Covasna, organizaţiilor veteranilor de război şi asociaţiilor româneşti din Secuime să intervină în proces - "dată fiind importanţa cauzei" - însă nu i s-a alăturat nimeni în proces şi a rămas singură.

În articolul pe care l-a publicat pe blogul său, despre acest subiect, preşedintele asociaţiei, Dan Tănasă, a comentat verdictul spunând că "Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, magistraţii Tribunalului Covasna şi cei ai Curţii de Apel Braşov au asistat impasibili cum un primar UDMR micţionează pe istoria şi demnitatea românilor".

Bloggerul cunoscut pentru sentimentele sale antimaghiare a amintit că steagul a fost arborat, în prezenţa ministrului apărării, Nicolae Spiroiu, la data de 8 septembrie 1994, la aniversarea a "50 de ani de la eliberarea oraşului Sfântu Gheorghe de sub ocupaţia străină", iar în 2015, cu ocazia unor lucrări de renovări, a fost înlăturat de primarul Árpád Antal. Edilul a motivat acest lucru prin faptul că pe turlă a fost montat un decor care imită perfect decorul original care se afla aici, care funcţionează şi ca paratrăsnet, prin urmare nu permite arborarea unui steag. Cu toate acestea a permis arborarea drapelului României pe turlă, în fiecare an, pentru o zi, la aniversarea intrării trupelor româneşti, din 1944.

Anterior, Árpád Antal a declarat că legea dispune arborarea steagului României şi al Uniunii Europene pe faţada clădirilor aparţinând administraţiei publice, iar pe frontispiciul primăriei din Sfântu Gheorghe flutură ambele steaguri. Speră că legea va fi modificată de către parlamentul României, astfel încât ea să permită şi arborarea steagului municipiului şi al comunităţii maghiare, a mai adăugat.

Edilul s-a referit la faptul că tocmai asociaţia lui Dan Tanasă a acţionat în judecată numeroase consilii locale din Ţinutul Secuiesc pentru că nu au arborat doar steagurile prevăzute de lege, şi nu doar în locurile prevăzute. În urma proceselor iniţiate de prefect şi de ADEC, tribunalele au interpretat legea în sens limitator şi au dispus îndepărtarea de pe clădiri a steagului secuiesc care nu este prevăzut, dar nici nu este interzis prin lege.

La Sfântu Gheorghe, steagul de pe turla primăriei este o sursă de tensiuni de mai mulţi ani. Primarul anterior al municipiului, Álmos Albert a fost amendat de către prefect cu o sumă considerabilă în 2002, după înlăturarea steagului de pe turlă, fără ca primarul să fi reuşit ulterior să anuleze amenda pe cale judecătorească. În 2010 însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul român la plata unei despăgubiri, deoarece recursul fostului primar a fost respins fără expunere de motive.

Municipiul Sfântu Gheorghe are aproape 56 000 de locuitori, dintre care 77% s-au declarat maghiari la recensământul din 2011.