Sentinţă executată prin tăierea în două a plăcuţelor bilingve cu denumirile de străzi din Miercurea Ciuc

Külföld, 2020.10.12

După ce o sentinţă judecătorească a dispus ca pe plăcuţele bilingve cu denumirile de străzi din Miercurea Ciuc limba română să aibă prioritate, executarea hotărârii s-a făcut prin tăierea în două a acestora, a scris luni portalul maghiar transilvănean Székelyhon.ro.

Primarul oraşului Miercurea Ciuc a fost dat în judecată în 2018 de Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), o asociaţie specializată în procesele intentate împotriva inscripţiilor şi simbolurilor maghiare. Motivul pentru care asociaţia l-a chemat în judecată pe edil este că în oraşul în care maghiarii reprezintă o majoritate de 81,5%, pe plăcuţele bilingve cu denumirile străzilor inscripţia în limba maghiară şi cea în limba română se aflau una lângă cealaltă, iar denumirea în limba maghiară era prima. În luna iunie, Curtea de Apel Bucureşti a dispus, printr-o sentinţă irevocabilă, ca primarul să înlocuiască plăcuţele cu unele pe care inscripţia în limba română să fie deasupra celei maghiare.

Primăria a executat sentinţa definitivă prin tăierea în două a plăcuţelor şi inversarea ordinii limbilor, astfel că sus s-a montat bucata care conţine inscripţia în limba română, iar jos, cea cu denumirea în limba maghiară.

A existat şi o idee potrivit căreia plăcuţele ar fi urmat să nu fie tăiate, ci întoarse la 90 de grade, pe verticală şi către stânga, a declarat, pentru Székelyhon, Róbert Kálmán Ráduly, primarul din Miercurea Ciuc, care tocmai urmează să predea funcţia. Astfel, denumirea în limba română - care s-a aflat în partea dreaptă - ar fi ajuns în partea superioară, însă s-a renunţat la această soluţie şi s-a decis ca plăcuţele să fie tăiate.

În opinia primarului, în această speţă cu privire la ordinea în care trebuie să apară denumirile pe plăcuţe, instanţa a acţionat ca "legiuitor", pentru că nu există vreo lege care să prevadă aşa ceva. Reclamantul a făcut referire la articolul din Constituţie, potrivit căruia limba română este singura limbă oficială a ţării, precum şi la legislaţia privind denumirile localităţilor, indicatoarele de circulaţie şi denumirile instituţiilor publice. Cu toate acestea, instanţa a decis în favoarea asociaţiei reclamante, atât în primă instanţă, cât şi în a doua instanţă.
(MTI)
 

Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!