Sentinţa care atribuie Cheile Bicazului judeţului Neamţ a devenit definitivă
Külföld, 2021.01.14
Curtea de Apel Ploieşti a respins cererea de revizuire înaintată de Consiliul Judeţean Harghita şi Consiliul Local Gheorgheni, astfel a devenit definitivă sentinţa pronunţată în procesul de stabilire a hotarului între Gheorgheni şi Bicaz-Chei, care atribuie una din cheile cele mai pitoreşti ale României părţii din judeţul Neamţ.
Minuta sentinţei pronunţate miercuri a fost publicat pe portalul instanţelor de judecată din România. Completul de judecată a dispus de asemenea ca judeţul Harghita şi municipiul Gheorgheni să plătească comunei Bicaz-Chei 8000 lei cheltuieli de judecată.
În procesul de hotar a celor două localităţi situate de o parte şi de alta a Carpaţilor, Curtea de Apel Ploieşti a pronunţat sentinţa definitivă în iunie 2020, prin excluderea din proces Consiliul Judeţean Harghita. Preşedintele acestuia, Csaba Borboly şi-a exprimat atunci suspiciunea privind excluderea instituţiei pe care o conduce pentru ca judecătorii să nu fie obligaţi să ia în considerare "probele sută la sută evidente" pe care consiliul harghitean le-a prezentat în cursul dezbaterii. Politicianul UDMR a considerat acest lucru ilegal, invocând mai multe acte normative care dispun rezolvarea diferendelor legate de hotarele localităţilor aflate la limita dintre judeţe cu participarea consiliilor judeţene. Consiliile din Ţinutul Secuiesc au cerut revizuirea procesului pe baza acestor acte, însă revizuirea a fost respinsă de Curtea de Apel Ploieşti prin sentinţa dată miercuri.
Apartenenţa Cheilor Bicazului şi a teritoriului adiacent de 700 hectare - care aparţineau prin tradiţie Ţinutului Secuiesc - a devenit controversată după ce Legea 7/1996 a dispus stabilirea hotarelor localităţilor în actele cadastrale. În 1998, oficiile de cadastru ale celor judeţe au stabilit într-un proces-verbal că teritoriul disputat, care dispune de un mare potenţial turistic, aparţine comunei Bicaz-Chei, procesul-verbal fiind semnat şi de viceprimarul de atunci al Gheorgheniului. Iniţiativele secuieşti ulterioare au vizat anularea acestui proces-verbal şi rectificarea limitelor de judeţ.
Cazul a fost studiat în 2012 de o comisie interjudeţeană care a constatat că atât partea harghiteană, cât şi cea din Neamţ îşi menţin poziţia, revendicându-şi teritoriul disputat, astfel disputa a fost supusă aprecierii instanţei.
Procesul a fost dezbătut începând din 2013, după mai multe strămutări, de Tribunalul Judeţean Prahova, care, în iunie 2019, a stabilit limita dintre judeţe în favoarea Gheorgheniului şi judeţului Harghita.
Această sentinţă a fost modificată prin hotărârea definitivă pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în iunie 2020, iar sentinţa de anul trecut fiind confirmată acum prin respingerea revizuirii procesului.
În procesul de hotar a celor două localităţi situate de o parte şi de alta a Carpaţilor, Curtea de Apel Ploieşti a pronunţat sentinţa definitivă în iunie 2020, prin excluderea din proces Consiliul Judeţean Harghita. Preşedintele acestuia, Csaba Borboly şi-a exprimat atunci suspiciunea privind excluderea instituţiei pe care o conduce pentru ca judecătorii să nu fie obligaţi să ia în considerare "probele sută la sută evidente" pe care consiliul harghitean le-a prezentat în cursul dezbaterii. Politicianul UDMR a considerat acest lucru ilegal, invocând mai multe acte normative care dispun rezolvarea diferendelor legate de hotarele localităţilor aflate la limita dintre judeţe cu participarea consiliilor judeţene. Consiliile din Ţinutul Secuiesc au cerut revizuirea procesului pe baza acestor acte, însă revizuirea a fost respinsă de Curtea de Apel Ploieşti prin sentinţa dată miercuri.
Apartenenţa Cheilor Bicazului şi a teritoriului adiacent de 700 hectare - care aparţineau prin tradiţie Ţinutului Secuiesc - a devenit controversată după ce Legea 7/1996 a dispus stabilirea hotarelor localităţilor în actele cadastrale. În 1998, oficiile de cadastru ale celor judeţe au stabilit într-un proces-verbal că teritoriul disputat, care dispune de un mare potenţial turistic, aparţine comunei Bicaz-Chei, procesul-verbal fiind semnat şi de viceprimarul de atunci al Gheorgheniului. Iniţiativele secuieşti ulterioare au vizat anularea acestui proces-verbal şi rectificarea limitelor de judeţ.
Cazul a fost studiat în 2012 de o comisie interjudeţeană care a constatat că atât partea harghiteană, cât şi cea din Neamţ îşi menţin poziţia, revendicându-şi teritoriul disputat, astfel disputa a fost supusă aprecierii instanţei.
Procesul a fost dezbătut începând din 2013, după mai multe strămutări, de Tribunalul Judeţean Prahova, care, în iunie 2019, a stabilit limita dintre judeţe în favoarea Gheorgheniului şi judeţului Harghita.
Această sentinţă a fost modificată prin hotărârea definitivă pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în iunie 2020, iar sentinţa de anul trecut fiind confirmată acum prin respingerea revizuirii procesului.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!