Preşedintele CNS, Balázs Izsák, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM) János Mezei, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), István Csomortányi şi Attila Korodi, liderul facţiunii UDMR din Camera Deputaţilor au susţinut marţi o conferinţă de presă comună în localitatea mureşeană Ghindari, cu ocazia înregistrării oficiale a iniţiativei cetăţeneşti amintită. Potrivit celor enunţate, din ziua de marţi iniţiatorii au timp un an de zile pentru a strânge cele un milion de semnături de susţinere necesare, iar campania propriu-zisă va demara la Maialul Secuiesc ce va avea loc în acest sfârşit de săptămână la Ghindari.

Cele trei formaţiuni politice şi-au asumat mobilizarea întregului aparat de partid, iar UDMR a promis că va aduna 200-250 de mii de semnături.

Conform lui Balázs Izsák, comisia permanentă a CNS a adoptat textul iniţiativei cetăţeneşti europene în 2012, la o şedinţă din Ghindari şi aici vor începe şi strângerea de semnături. Acesta a adăugat: în cadrul Maialului Secuiesc de la final de săptămâna va fi demarată, deocamdată, doar strângerea de semnături pe suport de hârtie şi, speră el, în decurs de o lună se va reuşi îndeplinirea condiţiilor tehnice pentru a începe campania şi în mediul online.

Preşedintele CNS şi-a mai exprimat speranţa că perioada de un an dedicată strângerii de semnături va contribui şi la întărirea curentului european etnoregional. El a explicat: prin etnoregionalism se înţelege situaţia în care interesele unei regiuni şi cele ale comunităţilor naţionale care o populează şi care reprezină majoritatea coincid şi există o puternică voinţă politică de a exprima aceste interese.

Liderul Consiliului susţine că în multe cazuri statele membre se opun mişcării etnoregionaliste, deşi din cauza provocărilor globalizării statul ar trebui să fie aliatul regiunilor.

Attila Korodi a declarat că iniţiativa cetăţenească europeană a UDMR, Minority SafePack şi cea privind regiunile naţionale sunt complementare. Acesta a adăugat: UDMR a susţinut de la începuturi şi iniţiativa cetăţenească a CNS, din acest motiv el a fost parte a comisiei iniţiativei. Liderul facţiunii a mai anunţat: UDMR se va alătura campaniei de strângere de semnături din lunile de toamnă şi, până la finele lui 2019, va strânge cele 200-250 de mii de semnături asumate.

Preşedintele PPMT, István Csomortányi a spus: partidul pe care îl conduce şi-a asumat, pe lângă participarea la strângerea de semnături, şi mobilizarea aliaţilor europeni. Acesta a reamintit: la iniţiativa fostului lider de partid, Zsolt Szilágyi, Alianţa Liber Europeană (EFA) a adoptate deja o hotărâre de susţinere a iniţiativei.

Preşedintele PCM, János Mezei a promis: partidul său va participa la strângerea de semnături şi va face tot ce depinde de el pentru succesul iniţiativei. Acesta consideră că iniţiativa cetăţenească este un prilej de "a pune Ţinutul Secuiesc pe hartă" şi ca aceasta să capete un contur mai puternic.

Iniţiatorii iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale au propus ca UE să trateze cu o atenţie deosebită, în politicile sale privind fondurile de coeziune, acele regiuni care se deosebesc prin trăsături naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice de cele din jurul lor.

În iulie 2013, Comisia Europeană a apreciat că reglementarea propusă nu este de competenţa UE şi, prin urmare, nu a înregistrat iniţiativa. Decizia comisiei a fost atacată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de preşedintele Balázs Izsák şi însărcinatul pe relaţii externe al CNS, Attila Dabis. La proces s-au constituit parte şi România, Slovacia şi Grecia - de partea CE, respectiv Ungaria - de partea iniţiatorilor. Hotărârea primei instanţe de judecată, din mai 2016, a fost favorabilă CE, dar în urma recursului din 7 martie 2019, instanţa a anulat decizia de respingere a înregistrării.
Iniţiatorii trebuie să adune până în 6 mai 2020 cel puţin un milion de semnături de susţinere de la cetăţeni UE.