Rezultatele sondajului realizat de către Institutul pentru Cercetarea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca au fost prezentate joi la Sfântu Gheorghe, datele fiind citate într-un articol publicat de către portalul de ştiri în limba maghiară Maszol.ro. Cercetarea sociologică reprezentativă pentru populaţia adultă din Sfântu Gheorghe a fost realizatâ la sfârşitul anului trecut şi îneputul acestui an pe un eşantion de 590 de repondenţi maghiari şi 217 români, care au fost întrebaţi despre propria situaţie şi despre relaţia româno-maghiară.

Una din concluziile sondajului a fost că majoritatea românilor lucrează în sectorul public, în special în cel al forţelor armate şi al securităţii, iar veniturile lor sunt semnificativ mai mari decât ale maghiarilor care lucrează preponderent în sectorul privat. Potrivit coordonatorului cercetării, István Gergő Székely: datele colectate arată că pe cap de familie, în cazul maghiarilor venitul este de 1384 de lei, în familiile de români suma creşte cu 324 de lei, ajungând la 1711 lei pe membru de familie.

Majoritatea maghiarilor chestionaţi au declarat că provin din judeţul Covasna, pe când majoritatea românilor s-au mutat aici din afara Transilvaniei. Cu toate că sondajul relevă că membrii comunităţii de români sunt mai mulţumiţi şi câştigă mai bine decât maghiarii, ar migra în număr mai mare decât maghiarii, din Sfântu Gheorghe. 32,6 la sută dintre românii chestionaţi au mărturisit că s-ar muta în alte regiuni ale României, procentul în cazul maghiarilor fiind de doar 5,1 la sută. Fiind însă întrebaţi dacă au întreprins paşi concreţi în sensul migrării foarte puţini au răspuns afirmativ.

Membrii ambelor comunităţi consideră că la Sfântu Gheorghe sunt mai bune relaţiile interetnice, decât media pe ţară. Despre drepturile comunităţii maghiare însă românii şi maghiarii chestionaţi au păreri complet diferite.

Majoritatea maghiarilor din Sfântu Gheorghe susţine ca în municipiu limba lor maternă să fie limbă oficială, însă doar o treime dintre români ar accepta acest fapt. 80 la sută dintre maghiari sunt pentru descentralizare, iar majoritatea românilor favorizează centralismul. Două treimi dintre români susţin doar învăţământul obligatoriu în limba minorităţilor şi inscripţiile bilingve, respingând totodată ideea învăţământului superior în limba maghiară, şcolile de sine stătătoare, folosirea limbii maghiare în instituţiile publice şi autonomia. Câteva procente dintre românii chestionaţi i-ar priva pe maghiari şi de dreptul de a fi aleşi. István Gergő Székely a remarcat: cele mai multe drepturi respinse sunt garantate prin lege în România.

Primarul muncipiului Sfântu Gheorghe, Árpád Antal, consideră că rezultatele arată că în urbea pe care o conduce - dar cel mai probabil, în tot Ţinutul Secuiesc - există o discriminare etnică la nivel ocupaţional în defavoare comunităţii maghiare. Politicianul consideră că este greu de acceptat că, în timp ce românii se plâng că au o soartă amară în Ţinutul Secuiesc, majoritatea lor au locuri de muncă bine plătite la stat şi câştigă mai bine decât maghiarii care locuiesc aici.

Edilul şef crede că ocuparea unui loc de muncă la stat de către majoritatea românilor explică de ce, în timp ce maghiarii din Ţinutul Secuiesc sunt interesaţi de descentralizare, cred în administraţii locale puternice, populaţia română din regiune are interesul de a avea un stat puternic centralizat.