TV műsor

Studiu: maghiarii din Secuime sunt subreprezentaţi în instituţiile de stat şi câştigă mai puţin decât românii

Külföld, 2019.07.10

Rezultatele unor studii recente arată că maghiarii din Secuime sunt subreprezentaţi în instituţiile de stat subordonate guvernului, şi câştigă mai puţin decât cei de naţionalitatea română.

Cercetările efectuate de Institutul de Politici Publice din Secuime au fost prezentate în cadrul unei conferinţe care a avut loc la Sfântu Gheorghe, iar institutul organizator a transmis presei un comunicat, miercuri.

Sociologul István Gergő Székely, directorul de cercetare al institutului de politici publice, a prezentat rezultatele preliminare ale unui studiu în timpul căruia au fost prelucrate, prin metode statistice, declaraţiile de avere ale 5002 de persoane care lucrează în sectorul public din judeţul Covasna şi care ocupă funcţii pentru care există obligativitatea publicării acestor declaraţii.

Potrivit datelor, în judeţul Covasna, unde 75% dintre locuitori sunt maghiari, persoanele de etnie maghiară sunt semnificativ subreprezentaţi în toate tipurile de instituţii deconcentrate. În conducerea unităţilor care aparţin de Ministerul Apărării, prezenţa lor este infimă, în organele aparţinând Ministerului de Interne proporţia lor este de 10%, iar la oficiul prefecturii, de 15-20%. În schimb, în primăriile conduse mai ales de aleşi maghiari şi în instituţiile de învăţământ, proporţiile etnice ale populaţiei sunt, în mare măsură, reflectate, iar în instituţiile subordonate consiliilor judeţene creionându-se o uşoară suprareprezentare a maghiarilor.

Rezultatele studiului au arătat un avantaj clar al românilor şi în ceea ce priveşte veniturile. "În cadrul cercetării, am format mai multe niveluri de venit, în raport cu salariul mediu. (...) În nivelurile superioare de venit se poate observa că românii predomină în mod clar", se arată în comunicat, citându-l de director. István Gergő Székely a adăugat: faptul că nivelul de îndatorare al românilor este semnificativ mai mare, are legătură, probabil, tot cu veniturile. Analiza a arătat, de asemenea, că autovehiculele românilor care lucrează în sectorul public sunt, în medie, cu doi ani mai noi decât cele ale maghiarilor. Maghiarii se află într-o situaţie ceva mai bună doar în privinţa bunurilor imobile, în special în privinţa terenurilor.

Zsombor Csata, asociat ştiinţific al Institutul de Cercetare al Minorităţilor din cadrul Academiei Ungare de Ştiinţe (MTA), profesor al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) a studiat la Târgu Mureş situaţia elitei administrative pe baza declaraţiilor de avere.

Acesta a constatat că în timp ce maghiarii reprezintă 45% din populaţia oraşului, în conducerea instituţiilor aparţinând sectorului public, proporţia maghiarilor este mai mică de 20%. "Şansele ca un maghiar din Târgu Mureş să ajungă într-o poziţie în care să aibă obligativitatea declarării averii sale sunt de două-trei ori mai mici decât cele ale unui român", a punctat cercetătorul.

Proporţia maghiarilor este foarte mică în rândul angajaţilor Ministerului de Interne, în unităţile de apărare, în instituţiile de justiţie. Este mai mare în instituţiile subordonate consiliilor locale şi judeţene, în instituţiile Ministerului Mediului, Sănătăţii şi Educaţiei; dar nu se apropie nici aici de proporţia din rândul populaţiei. Cercetarea a arătat, de asemenea, că maghiarii ocupă funcţii de conducere cu precădere în acele structuri unde salariile medii sunt mai mici: în serviciile sociale, în instituţiile culturale, în educaţie. Acest lucru explică şi dezavantajul salarial de 15% pe care îl au directorii şi funcţionarii maghiari în comparaţie cu românii.

Zsombor Csata a făcut referire şi la cercetări anterioare şi a declarat că poziţiile sociale ale maghiarilor transilvăneni se înrăutăţesc constant, iar acest lucru se reflectă şi în venituri. Legislaţia românească privind declaraţiile de avere este una dintre cele mai stricte din UE, a mai menţionat acesta. Publicarea acestora este obligatorie, iar conţinutul lor oferă un fundament bun pentru verificarea unor ipoteze ştiinţifice şi a analizării unor chestiuni de politici publice.

Institutul de Politici Publice din Secuime a fost înfiinţat în 2017, la iniţiativa primarului Árpád Antal din Sfântu Gheorghe, ales preşedinte al Consiliului Autorităţilor Locale din Secuime, un organism al UDMR. Obiectivul principal al institutului de cercetare, care funcţionează independent de guvern, este de a prezenta cercetări şi rapoarte profesionale, care să contribuie la realizarea obiectivelor de politici publice ale autorităţilor locale şi judeţene din Secuime. Institutul are sediul la Sfântu Gheorghe şi un punct de lucru în Miercurea Nirajului.
(MTI)


Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!