Studiu: partidul AUR a pornit cu antimaghiarismul, dar pe parcurs şi-a schimbat retorica

Külföld, 2021.03.18

Potrivit unui studiu recent, Alianţa Pentru Unirea Românilor (AUR) a devenit vizibilă în România prin antimaghiarism, însă partidul şi-a schimbat retorica şi a reuşit să intre în Parlament prin abordarea a trei subiecte: anti-elitism, conservatorismul şi protecţionismul economic.<br />Ascensiunea AUR a fost analizată de Institutul Bálványos prin examinarea "universului AUR" conturat pe reţelele de socializare. Potrivit sociologului Tibor Toró, Director de cercetare al Institutului Bálványos, concluziile au fost trase în urma analizării a 11 000 de postări şi 500 000 de comentarii apărute pe 34 de platforme publice aparţinând partidului.

AUR a creat o surpriză generală prin faptul că, la alegerile parlamentare din decembrie 2020, a reuşit să obţină aproximativ 9,1% din sufragii, la o prezenţă extrem de scăzută. După cum a enunţat sociologul, reţelele de socializare au avut un rol cheie în ascensiunea partidului, precum şi utilizarea ingenioasă a platformelor de socializare de către George Simion, preşedintele partidului.
Dan Tanasă, devenit parlamentar în culorile AUR, care a intentat sute de procese împotriva simbolurilor şi inscripţiilor maghiare din Ţinutul Secuiesc, a postat aproximativ un număr similar de postări pe reţelele de socializare apropiate partidului ca preşedintele acestuia, George Simion, însă 89% dintre interacţiuni au fost generate de postările lui Simion.
Politologul Tamás Jakab Zalán a explicat că George Simion este al patrulea politician din România cu cele mai multe like-uri în social media, însă numărul adepţilor săi este jumătate din numărul celor care-l urmăresc pe şeful statului, Klaus Iohannis. Simion însă l-a depăşit pe Iohannis prin interacţiunile generate de postările sale video, respectiv live-urile sale de pe reţelele de socializare.
Sociologul Tamás Kiss, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, a declarat că postările şi comentariile legate de acestea au fost analizate prin căutarea cuvintelor cheie, precum şi prin metoda "data mining" folosind inteligenţa artificială. În primul rând, au încercat să stabilească semnificaţia subiectului maghiar şi cel al pandemiei de coronavirus în comunicarea partidului.
Cercetătorul a declarat că Simion a exploatat cu succes, pe reţelele de socializare, conflictul privind cimitirul militar din Valea Uzului. Acest lucru i-a adus, lui şi partidului său, primul mare salt de popularitate. Cu toate acestea, mai târziu, şi-a dat seama că tema unificării României cu Moldova şi tema antimaghiarismului au început să-i limiteze popularitatea crescândă, aşa că, în centrul comunicării sale a intrat anti-elitismul, conservatorismul, protecţionismul economic şi atitudinea împotriva defrişării pădurilor. În centrul criticilor sale a ajuns elita românească ce "conspiră cu capitalul internaţional şi care trădează interesul naţional".
Tamás Kiss a mai subliniat că AUR a reuşit să ocupe spaţiul politic ocupat anterior de Partidul Social Democrat (PSD) condus de Liviu Dragnea. După căderea lui Dragnea, PSD a schimbat direcţia şi, similar celorlalte partide parlamentare din România, urmează o politică pro UE.
Sociologul a remarcat, de asemenea, că pandemia de coronavirus a contribuit indirect la succesul AUR. Mai important decât opiniile exprimate pe această temă a fost faptul că nemulţumirile generale, provocate în societate de criza de sănătate şi condiţiile de carantinare, au devenit mai importante în comunicarea partidelor în spaţiul online.
(MTI)
 

Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!