Şeful diplomaţiei ungare a amintit că s-au înregistrat progrese în chestiuni sensibile pentru partea maghiară, precum reînfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş, modificarea Legii învăţământului sau reglementarea manualelor.

"Apreciem în mod deosebit că Guvernul României a reuşit, conform promisiunilor, reînfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş, astfel că la Târgu-Mureş din septembrie copii maghiari pot învăţa, din nou, în şcoala catolică maghiară, şi că în ceea ce priveşte modificarea Legii învăţământului din România a fost elaborată o lege care să includă în mod corespunzător şi propunerilor UDMR. Şi reglementarea manualelor a fost amendată în România în aşa fel încât manualele destinate copiilor maghiari să fie elaborate de pedagogi maghiari, iar toate acestea indică o direcţie pozitivă din perspectiva comunităţii naţionale maghiare din România" - a detaliat ministrul.

Toate acestea vin să sprijine strategia prin care Ungaria şi România ajung, prin poveşti de succes comune, la reconstruirea acelui fundament de încredere, în baza căruia pot fi soluţionate şi cele mai grele chestiuni - a arătat Péter Szijjártó.

"În ultima perioadă am făcut multe pentru ca relaţia dintre România şi Ungaria să fie definită de dialog şi perteneriat strategic şi trebuie admis că şi actualul guvern român a făcut multe în acest sens" - a spus ministrul ungar.

Înşiruind temele discutate cu gazda sa română, ministrul de Externe a numit important că în perioada următoare cele două ţări să strângă colaborarea în domeniul energetic.

Szijjártó a sintetizat: în baza investiţiilor în infrastuctură va fi posibil transportul fizic a 1,75 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, începând cu anul viitor, şi a 4,4 miliarde din 2022 spre Ungaria.
"Sperăm ca firmele americane şi austro-româneşti să ia cât mai rapid o decizie cu privire la exploatarea câmpurilor de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece trebuie să semnăm cât mai repede contractele necesare. Facem tot ce e necesar, ca, pe termen lung, să putem cumpăra gaze şi din România, în tot cazul, condiţiile fizice pentru aceasta vor fi disponibile de anul viitor" - a explicat şeful diplomaţiei ungare.
Cu Teodor Meleşcanu au căzut de acord ca, pentru a uşura viaţa comunităţilor din zonă, punctele de trecere a frontierei Dombegyház şi Elek, care sunt acum deschise doar o zi pe săptămână, să aibă funcţionare permanentă, iar la finele lui 2022 să fie legate autostrada ungară M44 cu Autostrada Transilvania A3, iar astfel Oradea va fi accesibilă şi pe drum rapid, din Ungaria.
Este important şi faptul că pregătirea proiectului de tren de mare viteză care va lega Bucureştiul de Budapesta, via Cluj-Napoca, se derulează satisfăcător, partea ungară alocând deja jumătate de miliard de forinţi pentre elaborarea studiului de fezabilitate.
"Privim la fel situaţia creată în Ucraina, în legătură cu minorităţile. Ucraina încalcă drepturile minorităţilor naţionale stabilite prin reglementări internaţionale, fiind luate atât de la comunitatea română, cât şi de la comunitatea maghiară, o serie de drepturi privind folosirea limbii şi educaţia şi, deşi avansăm în baza unor strategii diferite, suntem de acord că este vorba de o încălcare a dreptului internaţional, care trebuie să înceteze cât de curând" - a subliniat ministrul ungar al Afcerilor Externe şi Comerţului Exterior.
Péter Szijjártó i-a mulţumit lui Teodor Meleşcanu că europarlamentarii partidului acestuia, ALDE, au votat împotriva raportului Sargentini şi au fost de partea Ungariei.
"L-am asigurat pe domnul ministru de externe că nici Ungaria nu va sprijini, din niciun motiv politic, niciun atac bazat pe opinii subiective ale unor organizaţii non-guvernamentale îndreptat împotriva României" - a subliniat Szijjártó.
Fiind întrebat dacă au discutat şi despre Centenarul românesc, Szijjártó a spus: aceasta este o temă care apare tot timpul, iar el a atras atenţia omologului său român asupra necesităţii respectului reciproc, pe care îşi fundamentează, în general, Guvernul Ungariei politica externă.
"Am luat la cunoştinţă că anumite date istorice înseamnă altceva pentru diferite naţiuni şi state. O dată istorică poate însemna bucurie pe de o parte şi durere pe alta. Trebuie să respectăm asta şi nu avem voie să obligăm pe celălalt să simtă la fel. Am cerut să respectăm sentimentele celuilalt şi să obligăm pe celălalt să ne accepte punctul de vedere" - a spus ministrul ungar al Afacerilor Externe.
Cu ocazia vizitei sale la Bucureşti, Péter Szijjártó va discuta şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, liderul partidului de guvernământ PSD, iar după-amiază şeful diplomaţiei ungare se întâlneşte la Cluj-Napoca şi cu liderul UDMR, Hunor Kelemen, precum şi cu întreprinzători maghiari şi conducătorii Bisericilor maghiare din Transilvania.