Însărcinatul prim-ministrului Ungariei pentru problema autonomiei maghiarilor de peste hotare a vorbit într-un interviu, publicat miercuri, acordat cotidianului Bihari Napló despre colaborarea dintre partidele şi organizaţiile politice maghiare din Transilvania şi despre sarcinile din calea lor.

În opinia însărcinatului, în ceea ce priveşte aceste chestiuni parlamentarii maghiari pot susţine un punct de vedere în legislativul românesc, care să se bucure de susţinerea întregii comunităţi maghiare.

Katalin Szili a amintit: în urmă cu un an partidele maghiare din Transilvnia au semnat o declaraţie comună, în care se stipulează că în zonele în care populaţia maghiară este majoritară trebuie să i se asigure autonomie teritorială, iar în restul zonelor locuite de maghiari, autonomie culturală. Însărcinatul a pomenit: Proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, elaborat de UDMR şi PCM, seamănă în linii mari cu cel scris de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS). Aceasta consideră că între cele două concepte există două mari diferenţe. Una este că în viziunea CNS autonomia teritorială trebuie acordată Ţinutului Secuiesc istoric, pe când proiectul UDMR şi PCM prevede că zona autonomă trebuie să includă judeţele actuale Mureş, Covasna şi Harghita, unde în anumite părţi populaţia majoritară este română. A doua diferenţă se referă la faptul că UDMR consideră necesară o modificare a Constituţiei României, pentru a putea fi acordată autonomia, iar CNS nu.

Szili consideră un rezultat important al consfătuirilor moderate de către ea faptul că, prin declaraţia comună semnată anul trecut în ianuarie, părţile au căzut de acord că autonomia trebuie gândită pentru graniţele Ţinutului Secuiesc istoric.

Despre chestiunea modificării Constituţiei, Szili consideră că "acest lucru trebuie decis, când am ajuns deja la pod, deci să îl trecem atunci, când vom reuşi măcar să stabilim un dialog cu majoritatea românească".

Katalin Szili a amintit că ar considera importantă şi mărirea gradului de colaborare al administraţiilor locale ale localităţilor în care majoritară este populaţia maghiară, având în vedere că acest lucru nu este interzis nici de legile româneşti, nici de cele ale UE.

Însărcinatul prim-ministrului consideră că preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România reprezintă împrejurări avantajoase, având în vedere că oferă ocazia ca şi Guvernul României să admită: comunitatea maghiară nu doreşte să se rupă de România, ci doreşte să îşi realizeze, în interiorul statului român, autodeterminarea şi autoguvernarea, care are la bază principiul subsidiarităţii declarat de UE.

"Nu cer nimic altceva de la Guvernul României, de la statul român, decât să îi privească pe liderii comunităţii maghiare ca parteneri şi măcar să se aşeze să discute cu ei şi să clarifice noţiunile" - a declarat Katalin Szili, în interviul acordat pentru Bihari Napló.