Tribunalul Covasna va soluţiona în primă instanţă procesul de renaţionalizare a pădurilor din Ojdula

Külföld, 2019.04.09

Judecătoria Târgu Secuiesc a admis excepţia necompetenţei materiale pentru soluţionarea renaţionalizării pădurilor şi a păşunilor Composesoratului din Ojdula, pentru acest motiv, şi-a declinat marţi competenţa soluţionării litigiului în favoarea Tribunalului Covasna.

Minuta hotărârii a fost publicată pe Portalul Instanţelor de Judecată. Excepţia necompetenţei materiale a fost invocată de composesoratul Ojdula împotriva căruia a fost intentat procesul de către Statul Român. Composesoratul a motivat cererea de valoarea mare a obiectului litigiului.

La Judecătoria Târgu Secuiesc a început săptămâna trecută procesul civil iniţiat de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reclamant, împotriva Asociaţiei Proprietarilor în Indiviziune Laros Ojdula, respectiv Comisia locală şi cea judeţeană de restituire a proprietăţilor, în calitate de pârâţi, pentru retrocedarea a aproximativ 2900 de hectare de pădure şi păşune considerat de reclamant drept ilegală. Pe durata primei înfăţişări, aproximativ 100 de membri ai composesoratului au protestat în faţa clădirii instanţei cu pancarte având înscrisuri în limbile română, maghiară şi engleză.

Géza Laczkó-Dávid, avocatul Composesoratului, a declarat la momentul respectiv, pentru agenţia ungară de presă MTI, că reclamantul susţine că pădurile şi păşunile din Ojdula nu au ajuns în proprietatea statului român în timpul naţionalizării comuniste din 1948, ci au fost expropriate mai înainte. Apărarea admite că exproprierea a fost iniţiată între cele două Războaie Mondiale dar susţine că aceasta nu a fost finalizată. Momentul exproprierii este important deoarece legile de restituire din România, adoptate după căderea dictaturii comuniste, repară doar naţionalizările făcute de statul comunist român.

Composesoratul din Ojdula a fost reorganizat la începutul anilor 2000 sub denumirea de Asociaţia Proprietarilor în Indiviziune Laros Ojdula şi administrează pădurile şi păşunile aflate în proprietatea comună a foştilor locuitori ai aşezării.

István Páll, preşedintele Composesoratului, a declarat mai devreme pentru agenţia ungară de presă MTI că cererea lor de retrocedare a proprietăţii composesoratului a fost examinată de către Comisia locală şi cea judeţeană de restituire a proprietăţilor, de Oficiul cadastral şi de Direcţia Silvică, şi a fost considerată legitimă. Preşedintele a precizat că proprietatea redobândită a rămas intabulată în cartea funciară şi în perioada dictaturii pe numele composesoratului. El a adăugat că pădurea şi păşunea contribuie semnificativ la asigurarea existenţei locuitorilor comunei. În anul 2018 au fost exploatate lemne din pădure în valoare de un milion de lei, iar membrii composesoratului au primit în natură lemne pentru foc sau pentru construcţii.

Géza Laczkó-Dávid a precizat că Ministerul Finanţelor Publice a înaintat mai multe documente în instanţă care par să dovedească faptul că statul român a expropriat composesoratul în baza Legii reformei agrare din 1921 şi, că până în 1938, mai multe autorităţi ale statului au emis documente în acest sens membrilor composesoratului. Ministerul a prezentat şi documente referitoare la despăgubirea plătită unor membri ai composesoratului. Cu toate acestea, în opinia sa, aceste documente nu dovedesc faptul că procesul de expropriere a fost finalizat. Nefinalizarea procesului este indicată şi de faptul că proprietatea statului nu a fost înregistrată în cartea funciară.

Comuna Ojdula se situează la 11 km de Târgu Secuiesc şi are o populaţie de 3500 de locuitori din care 72% s-au declarat maghiari la recensământul din 2011, 23% s-au declarat romi, iar 5% români.
(MTI)
 

Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!