Potrivit şefului guvernului de la Budapesta, afirmaţia stângii internaţionaliste, potrivit căreia în Europa trăiesc, din start, popoare de rasă mixtă, amestecă în mod deliberat conceptele şi este înşelătoare. Amestecarea raselor între popoarele europene şi cele sosite din afara Europei nu poare fi comparată cu situaţia în care s-au amestecat între ele popoare care trăiesc în interiorul Europei, a explicat Orbán.

"De exemplu, în Bazinul Carpatic, noi nu suntem de rasă mixtă, ci pur şi simplu, suntem un amestec de popoare care trăiesc în propria lor casă europeană", a spus premierul. Orbán a adăugat că maghiarii nu vor să devină "de rasă mixtă", însă următoarele generaţii trebuie să fie pregătite pentru faptul că expansiunea civilizaţiei islamice, care se îndreaptă constant spre Europa, trebuie oprită nu numai la graniţa de sud, ci şi la graniţa de vest, şi că va trebui rezolvată şi primirea creştinilor care se vor refugia din Occident.

"Problema de gen" este a treia provocare care ameninţă maghiarii, a spus prim-ministrul. Acesta a amintit că în această privinţă Ungaria a fost chemată şi în instanţă, dar s-a reuşit separarea de acest subiect a dezbaterilor despre fondurile Uniunii Europene. Ungaria a făcut o ofertă de toleranţă şi în această chestiune: "noi nu vrem să le spunem cum să trăiască, noi cerem doar să se accepte că aici, la noi, tatăl este un bărbat, iar mama este o femeie, şi să ne lase copiii în pace, iar acest lucru să îl accepte şi György Soros", a spus Viktor Orbán.

Prim-ministrul Ungariei a numit "demografia, migraţia şi genul" o bătălie istorică între dreapta şi stânga, întrucât în opinia sa, viitorul va depinde de aceste probleme. Potrivit lui Orbán, pentru apărare este important să găsim aliaţi; nu întâmplător, "post-occidentalii" fac totul pentru a rupe unitatea din cadrul Grupului de la Visegrád (V4).

Şeful guvernului de la Budapesta a apreciat că războiul a zguduit cooperarea dintre Polonia şi Ungaria - care reprezintă axa cooperării din cadrul V4 -, iar asta în ciuda faptului că interesele strategice ale celor două state coincid: polonezii vor şi ei ca ruşii să nu se apropie, vor ca suveranitatea Ucrainei să fie păstrată şi ca acolo să existe democraţie. Cu toate acestea, în timp ce maghiarii vor să rămână în afara războiului dintre cele două popoare slave, polonezii simt că acesta este războiul lor, astfel că tot ceea ce poate fi salvat din alianţa strategică dintre Polonia şi Ungaria trebuie să fie salvat pentru epoca postbelică, a arătat premierul maghiar.

În ceea ce priveşte provocările cauzate de războiul dintre Rusia şi Ucraina, Viktor Orbán a subliniat că, în afară de sânge ucrainean, în acest război s-a mai vărsat doar sânge maghiar: potrivit datelor disponibile, în război au decedat până acum 86 de maghiari, aşadar în calitate de ţară vecină, Ungaria are dreptul să spună că pacea este singura soluţie.

Viktor Orbán a remarcat că există ţări care critică Ungaria pentru că aceste ţări consideră că Ungaria nu este suficient de angajată faţă de ucraineni, însă aceste ţări se află departe şi oferă cel mult sprijin financiar sau de armament. Doar că nouă, maghiarilor, ni s-a vărsat şi sânge în acest război, iar celor care ne-au criticat nu li s-a vărsat sânge. Prin urmare, ca ţară vecină, Ungaria are dreptul să spună că pacea este singura soluţie pentru salvarea vieţilor umane, totodată şi singurul antidot împotriva inflaţiei şi crizei economice cauzate de război, a declarat Orbán.

Premierul Ungariei a subliniat că, tocmai de aceea, maghiarii îşi vor menţine opinia potrivit căreia "acesta nu este războiul nostru". Ungaria este membră NATO şi pleacă de la premisa că Rusia nu va ataca niciodată NATO, care este mult mai puternică, însă a ajuns într-o situaţie delicată după ce UE a decis că, deşi nu va participa la război, totuşi va furniza arme şi va impune sancţiuni economice severe, adică practic participă la acest conflict - deşi nu din punct de vedere juridic, iar asta reprezintă un risc uriaş, a explicat prim-ministrul.

Viktor Orbán a amintit că ruşii au formulat o solicitare clară de securitate, ca Ucraina să nu devină niciodată membră a NATO. Dacă Donald Trump ar fi fost acum preşedintele SUA, iar Angela Merkel, cancelarul Germaniei, acest război nu ar fi izbucnit, a spus Orbán.
Premierul a explicat că strategia occidentală s-a bazat pe faptul că Ucraina poate câştiga războiul cu pregătirea şi armele anglo-saxone, că sancţiunile vor destabiliza liderii de la Moscova, că occidentalii sunt capabili să facă faţă efectelor economice ale sancţiunilor şi că lumea se va alinia în spatele lor, însă ceea ce se întâmplă este exact contrariul.

Orbán a subliniat că în ceea ce priveşte războiul, Europa are nevoie de o nouă strategie, în centrul căreia nu trebuie să se afle câştigarea războiului, ci negocierile de pace şi formularea unei oferte de pace bune.
În prezentarea pe care a susţinut-o, Viktor Orbán a explicat că Ungaria nu trebuie să trăiască cu iluzia că va putea influenţa evenimentele din cadrul războiului şi strategia Occidentului, dar în fiecare dezbatere trebuie să încercăm să ne afirmăm poziţia şi să-i convingem pe occidentali să elaboreze o nouă strategie, a spus Viktor Orbán.