UDMR a iniţiat legiferarea dispoziţiilor privind minorităţile din Rezoluţiunea de la Alba Iulia
Külföld, 2018.12.03
UDMR a iniţiat transpunerea în legislaţia românească a acelor dispoziţii care privesc minorităţile, incluse în Rezoluţiunea de la Alba Iulia, prin care a fost declarată unilateral unirea Transilvaniei cu România, mai precis a depus luni la Parlamentul României un proiect de lege în acest sens.
Potrivit unui comunicat de presă de luni al Uniunii, ar fi ridicate la rang de lege acele dispoziţii, care până în zilele noastre nu au devenit realitate.
În proiectul de lege este inclus şi primul aliniat din punctul trei al Rezoluţiunii Adunării Naţionale din 1918 de la Alba Iulia, care prevede că în noul stat român alcătuit se va asigura: "Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc".
Mai exact proiectul de lege prevede că statul român trebuie să garanteze reprezentarea minorităţilor naţionale în funcţie de ponderea lor, în instituţiile alese, cum ar fi consiliile locale şi judeţene, în Parlamentul României şi cel European, în judecătorii şi tribunale, iar în conducerile instituţiilor guvernamentale şi deconcentrate să asigure un număr de locuri de muncă proporţional cu populaţia minoritară, precum şi în diferitele ministere de resort. UDMR mai cere şi ca învăţământul minorităţilor şi organizarea vieţii culturale să fie reglementată în statutul minorităţilor, respectiv să fie posibilă crearea unor anumite tipuri de autonomie şi regiuni de dezvoltare, bazate pe hotărârile consiliilor judeţene în acele regiuni istorice, în care locuiesc importante comunităţi minoritare.
UDMR consideră că la sărbătorirea a 100 de ani de existenţă, România trebuie să ridice la rang de lege aşteptările legitime ale minorităţilor naţionale ce trăiesc pe teritoriul său. "Pilonul de bază al democraţiei este statul de drept, iar democraţia românească poate fi doar atunci completă, dacă şi din punctul de vedere al dreptului comun sunt valabile şi aplicabile, în mod inechivoc, cele formulate la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918, ce constituie bazele legale ale statului român modern" - se arată în comunicatul de presă al UDMR.
Rezoluţiunea nu a fost niciodată transpusă în legislaţia românească, cu excepţia paragrafului care face referire la unirea României cu Transilvania.
În proiectul de lege este inclus şi primul aliniat din punctul trei al Rezoluţiunii Adunării Naţionale din 1918 de la Alba Iulia, care prevede că în noul stat român alcătuit se va asigura: "Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc".
Mai exact proiectul de lege prevede că statul român trebuie să garanteze reprezentarea minorităţilor naţionale în funcţie de ponderea lor, în instituţiile alese, cum ar fi consiliile locale şi judeţene, în Parlamentul României şi cel European, în judecătorii şi tribunale, iar în conducerile instituţiilor guvernamentale şi deconcentrate să asigure un număr de locuri de muncă proporţional cu populaţia minoritară, precum şi în diferitele ministere de resort. UDMR mai cere şi ca învăţământul minorităţilor şi organizarea vieţii culturale să fie reglementată în statutul minorităţilor, respectiv să fie posibilă crearea unor anumite tipuri de autonomie şi regiuni de dezvoltare, bazate pe hotărârile consiliilor judeţene în acele regiuni istorice, în care locuiesc importante comunităţi minoritare.
UDMR consideră că la sărbătorirea a 100 de ani de existenţă, România trebuie să ridice la rang de lege aşteptările legitime ale minorităţilor naţionale ce trăiesc pe teritoriul său. "Pilonul de bază al democraţiei este statul de drept, iar democraţia românească poate fi doar atunci completă, dacă şi din punctul de vedere al dreptului comun sunt valabile şi aplicabile, în mod inechivoc, cele formulate la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918, ce constituie bazele legale ale statului român modern" - se arată în comunicatul de presă al UDMR.
Rezoluţiunea nu a fost niciodată transpusă în legislaţia românească, cu excepţia paragrafului care face referire la unirea României cu Transilvania.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!