Declaraţia membrului UDMR, care a făcut parte din comisia specială parlamentară care a redactat versiunea anterioară a Codului administrativ, este citată în buletinul informativ de miercuri al Uniunii.

Deşi textul Codului administrativ adoptat în cadrul şedinţei de guvern de marţi nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial, UDMR a aflat prin surse că din noua variantă a codului lipsesc unele dintre prevederile aflate în vigoare şi care reglementează utilizarea limbii materne a minorităţilor, precum şi unele dintre drepturile suplimentare care la propunerea UDMR au fost anterior adoptate în cadrul dezbaterii parlamentare.

"Guvernul consideră că România este o ţară-model în privinţa drepturilor minorităţilor. În schimb, ordonanţa de urgenţă anulează şi drepturile lingvistice deja dobândite, nişte drepturi care sunt consacrate printr-o lege care este în vigoare de 13 ani", se arată în buletinul informativ al Uniunii, citându-l pe liderul senatorilor UDMR.

Contactat telefonic de către agenţia ungară de presă MTI, Attila Cseke a explicat: anul trecut, la ultima dezbatere parlamentară, în proiectul Codului administrativ care urma să fie un cadru legislativ unitar pentru funcţionarea administraţiei publice, parlamentarii UDMR au reuşit să obţină adoptarea unor clarificări şi drepturi suplimentare importante pentru maghiari, în privinţa a cinci subiecte importante - printre care, privind inscripţiile în mai multe limbi ale denumirilor străzilor, pieţelor şi parcurilor, comunicarea cu autorităţile în limba maternă a cetăţeanului şi interpretarea permisivă a legii. Dintre acestea, însă, în noua variantă a Codului administrativ s-a mai păstrat doar introducerea unor formulare tipizate în limba maternă, însă chiar şi acceptarea acestora a fost mult îngreunată.

Potrivit politicianului UDMR, noul cod reprezintă un pas înapoi în domeniul protecţiei minorităţilor, întrucât restricţionează şi drepturile de utilizare a limbii materne aflate în prezent în vigoare. A menţionat, ca exemplu, ştergerea prevederilor care apărau drepturile deja dobândite, aflate în vigoare încă din 2006. Acest lucru înseamnă că maghiarii pot pierde şi drepturile deja dobândite în acele localităţi în care proporţia minorităţii în cauză ar scădea sub pragul de 20%, aşadar ar trebui eliminate plăcuţele bilingve din localităţile în care (în urma mutării unor români, a plecării minoritarilor sau din cauza asimilării), proporţia minorităţilor ar ajunge sub 20%. Conform noii variante, protecţia drepturilor deja dobândite este valabilă numai până la următorul recensământ, a explicat politicianul maghiar.

Un alt pas înapoi este că noul text prevede plăcuţe bilingve, lucru care poate conduce la pierderea dreptului de a folosi o limbă maternă în aşezări în care, potrivit tradiţiilor istorice, acestea au fost amplasate în mai multe limbi - română, maghiară, germană, sârbă.

La întrebarea MTI, dacă restricţionarea drepturilor minorităţilor poate fi atribuit faptului că, înaintea alegerilor europarlamrntare, UDMR a suspendat protocolul de cooperare parlamentară cu partidele aflate la guvernare, Attila Cseke a declarat: răspunsul ar trebui să vină din partea coaliţiei, dar în orice caz, pentru UDMR este de neînţeles ceea ce s-a întâmplat.

Acesta a mai adăugat că ordonanţa de urgenţă va trebui dezbătută şi de Parlament, astfel că, în principiu, poate fi îmbunătăţită, însă până atunci, legea va fi în vigoare.

Guvernul României a adoptat, marţi, printr-o ordonanţă de urgenţă o nouă versiune a Codului administrativ, după ce prima variantă, adoptată anul trecut de Parlament, nu a reuşit să obţină avizul de constituţionalitate, astfel că intrarea în vigoare a unei noi variante pe calea obişnuită, a Parlamentului ar fi durat luni întregi sau chiar un an.