László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), a reamintit că în timpul Revoluţiei Ungare de la 1848-49, curtea de la Viena a reuşit să dezbine într-un mod diabolic minorităţile şi maghiarii. În opinia sa, astfel de încercări există şi astăzi, întrucât atunci când organizează manifestaţii anti-maghiare la Bucureşti şi la Sfântu Gheorghe, ONG-urile naţionaliste româneşti o fac cu sprijinul tacit sau expres al autorităţilor române.

"Să nu permitem, astăzi, ca românii şi maghiarii să fie întorşi unii împotriva celorlalţi", a spus politicianul.
Acesta a reamintit că, în 1849, acordul de la Szeged dintre Lajos Kossuth şi Nicolae Bălcescu a fost, deja, unul tardiv. Punctele stabilite acolo, care ar fi stat la baza autonomiei naţionale româneşti în Ungaria de la acea vreme, nu au mai putut fi puse în aplicare după armistiţiul de la Şiria. "Astăzi, când luptăm pentru autonomie, pentru drepturile noastre, ne aflăm tot pe drumul reconcilierii", a declarat László Tőkés. A mai adăugat că atât CNMT, cât şi Consiliul pentru Autonomie Maghiară din Bazinul Carpatic (KMAT) se bazează pe ideea că autonomia este răspunsul la Trianon.

Modul în care "marile puteri ale Europei şi ţările care au profitat de fragmentarea Ungariei" ar putea repara ceea ce s-a întâmplat în ultimii o sută de ani este acela de a asigura minorităţilor, în urma consultării cu aceştia, drepturile colective şi sistemul autonomiilor, în conformitate cu caracteristicile locale - a apreciat Tőkés.

În acelaşi timp, László Tőkés şi-a exprimat solidaritatea cu catalanii care au luptat pentru libertate şi au fost închişi în Spania.

Luke Uribe-Etxebarria, senator în Spania din partea Partidului Naţional Basc, a amintit de vizita pe care liderii Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) au făcut-o în Ţara Bascilor, în urmă cu şapte ani.

Potrivit politicianului, aspiraţiile secuilor pentru autonomie sunt legitime. Acesta a menţionat că autonomia face posibilă o administrare mai eficientă, serveşte democraţiei şi prosperităţii. Şi-a exprimat speranţa că, de Ziua Libertăţii Secuieşti, se va reuşi parcurgerea încă unui pas către autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

A menţionat, totodată, că pentru convieţuirea paşnică dintre naţiunea română şi cea maghiară este nevoie de un dialog sincer şi continuu, precum şi de încredere reciprocă. Aceste lucruri pot constitui baza rezolvării problemelor.

Politicianul basc a oferit asigurări pentru sprijinul acordat iniţiativei cetăţeneşti europene lansate de către CNS, dedicată regiunilor naţionale. În opinia sa, la finanţările UE ar trebui să aibă acces şi regiunile care se deosebesc de cele din jurul lor prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice.

Întrebat de agenţia ungară de presă MTI dacă obiectivul colectării a peste 40 500 de semnături în Spania şi depăşirea pragului impus de UE pentru această ţară i se pare un obiectiv real, politicianul basc a spus că partidul său face tot posibilul şi că semnături sunt adunate atât în Ţara Bascilor, cât şi în Catalonia. A mai adăugat, însă, că se pregătesc pentru alegeri, astfel că trebuie să se ocupe de multe alte lucruri.

Preşedintele CNS Balázs Izsák a declarat că este nevoie de colectarea a cel puţin un milion de semnături până la data de 7 mai şi că până în prezent au fost colectate 220 000 de semnături electronice. A adăugat, totodată, că nu are cunoştinţă despre numărul semnăturilor adunate pe suport de hârtie.

Izsák a mai menţionat că are în continuare încredere în faptul că se va reuşi adunarea a un milion de semnături. Însă chiar dacă acest lucru nu ar reuşi, colectarea semnăturilor a fost una utilă - şi asta întrucât au fost puse bazele unei mişcări regionale europene, care va continua să trăiască, iar în viitor, nevoile regionale ale bascilor, catalanilor şi secuilor vor putea fi reprezentate împreună în cadrul UE.

Preşedintele CNS a mai spus: reprtezintă un precedent sentinţa instanţei de la Luxemburg prin care Comisia Europeană (CE) a pierdut procesul împotriva CNS. CE recunoaşte că reglementarea drepturilor minorităţilor nu face parte dintre competenţele sale, dar acest lucru nu înseamnă că nu s-ar putea ocupa de valori fundamentale, printre care şi de păstrarea diversităţii Europei.

A mai declarat că CNS nu va permite ca problema autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc să dispară de pe ordinea de zi a Parlamentului României. Dacă nici a patra încercare de depunere a proiectului de lege nu va avea succes, va exista şi o a cincea.

Balázs Izsák a mai spus: în zilele următoare, evenimentul dedicat Zilei Libertăţii Secuieşti de anul viitor va fi anunţat deja la Primăria din Târgu Mureş, astfel încât, dacă administraţia locală ar interzice evenimentul, să mai existe suficient timp pentru a obţine câştig de cauză în instanţă.