Făcând o paralelă între miza alegerilor din 8 aprilie din Ungaria şi mijlocul lunii martie din anul 1848 ministrul a spus: şi acum problema principală o reprezintă independenţa naţiunii.

"Imperiul vrea să ne spună cum să trăim, cu cine să ne împărţim localităţile, ţara natală, patria. Însă naţiunea crede că nimic nu trebuie decis despre maghiari, fără maghiari, respectiv nicio hotărâre despre popoarele şi naţiunile europene nu trebuie luată fără decizia lor. Noi credem în Europa statelor naţionale, a autonomiilor teritoriale şi a popoarelor şi naţiunilor suverane", a punctat politicianul FIDESZ.

János Lázár a vorbit mulţimii care s-a adunat în piaţa centrală a oraşului secuiesc spunând că pentru coaliţia de guvernământ FIDESZ-KDNP este mai importantă chestiunea autonomiei Ţinutului Secuiesc, decât sprijinul financiar acordat imigranţilor economici de religie străină şi cu obiceiuri străine, temă care preocupă opoziţia formată din partide de stânga şi liberale din Ungaria.

Ungaria este pregătită să îşi preia rolul de stat central, mediator pentru care o face potrivită şi poziţionarea geografică, a afirmat ministrul ungar. "Ungaria trebuie să devină piaţa centrală a Europei Centrale şi de Est, o agoră, un punct de întâlnire, un centru de realizare a intereselor comune pentru români, sârbi, ucraineni şi celelalte popoare care locuiesc aici în zonă", a anunţat Lázár. Acesta consideră că dacă popoarele regiunii se luptă între ele, atunci marile puteri ale Europei le vor diviza şi vor pune stăpânire pe ele, dar dacă vor colabora atunci pot deveni, împreună, o contragreutate, un partener egal de discuţie în aşa-numită Europă-Mare.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Árpád Antal a vorbit, printre altele, şi despre cum secuii privesc şi ei cu îngrijorare schimbările în rândul populaţiei Europei de Vest.

"Noi aici în zona Trei Scaune sprijinim în totală măsură ca despre viitorul Ungariei să decidă maghiarii, deoarece noi am trăit deja urmările cotei obligatorii de colonizare", a spus edilul-şef, cu referire la colonizarea care a schimbat proporţiile etnice din Ardeal.

Discursul lui Árpád Antal a rezumat urmările prezenţei milenare a maghiarilor în Bazinul Carpatic, aniversării a 450 de ani de libertate religioasă şi 170 de ani de la izbucnirea Revoluţiei de la 1848, precum şi ale ultimilor 100 de ani în care Ţinutul Secuiesc a făcut parte din România.

"În ultimii 100 de ani administraţia românească a demonstra că nu este capabilă să conducă Ardealul. Nu regiunile de dincolo de Carpaţi s-au ridicat la nivelul Ardealului, ci Ardealul a fost decăzut la nivelul Balcanilor, iar Ţinutul Secuiesc a fost şi el o victimă, deoarece dezvoltarea sa este boicotată şi în prezent", a spus Árpád Antal.

Secuii au dreptul să trăiască liberi, ceea ce în secolul 21 poate fi realizat prin acordarea autonomiei, ceea ce nu reprezintă ruperea de România, a conchis primarul din Sfântu Gheorghe.