Potrivit unui comunicat postat luni pe site-ul Institutului, săpăturile au început marţi în cimitirul arădean şi scopul este descoperirea rămăşiţelor lui Aladár Szoboszlay şi a celor nouă colegi ai săi. Acesta, alături de alţi 56 de inculpaţi, a fost condamnat în 1958 pentru uneltire împotriva securităţii interne şi externe a ţării. Preot romano-catolic de Pecica, Szoboszlay a scris în opera sa Confederatio despre ideea înfiinţării unei confederaţii româno-maghiare cu sediul la Arad, "o structură de guvernământ bazată pe nişte principii de funcţionare ce urmau să conducă la rezolvarea definitivă a diferendelor istorice româno-maghiare", se arată pe site-ul IICCMER. Alături de colegii săi plănuia să pornească o revoluţie în România, în paralel cu Revoluţia Ungară din 1956. Securitatea i-a dejucat planurile şi i-a arestat pe cei implicaţi.

În procesul Szoboszlay, Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Militară Cluj a condamnat 11 inculpaţi la moarte prin împuşcare, iar pe ceilalţi la grele pedespe cu închisoarea. După un recurs şi cereri individuale de graţiere au fost executaţi Aladár Szoboszlay şi nouă tovarăşi ai săi. La solicitarea rudelor celor executaţi, Curtea de Apel Cluj a anulat în 2010 integral sentinţa din 1958 şi i-a achitat pe toţi cei 57 de inculpaţi.

Potrivit IICCMER: în actele descoperite rezultă doar că bărbaţii condamnaţi la moarte au fost executaţi în 1 septembrie 1958 noaptea între orele 23 şi 24, "oamenii fiind ucişi prin împuşcare după ce au fost aşezaţi cu spatele la grupa de execuţie", însă documentele nu fac referire la locul înhumării. Mai mult, decesele au fost înregistrate la starea civilă de abia între 1960 şi 1971.

Cercetătorii bănuiesc că cei zece au fost îngropaţi într-o zonă a Cimitirului Pomenirea, unde până astăzi nu s-au făcut înmormântări. În baza unor cercetări geologice au fost descoperite trei locuri în cimitir unde ar fi putut fi înmormântat lotul Szoboszlay, iar aici au fost începute marţi săpăturile, sub supravegherea unui procuror militar din Timişoara.

"Dacă din punct de vedere juridic persoanele executate au fost declarate nevinovate în urma rejudecării cazului, viaţa lor însă nu a mai putut fi restituită. Singurul şi cel mai important lucru care se mai poate face ca reparaţie morală pentru memoria acestor victime, este descoperirea gropii comune şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale acestora" se mai arată în comunicatul IICCMER.

În urma procesului Szoboszlay au fost condamnaţi la moarte şi excutaţi, pe lângă Aladár Szoboszlay, născut la Timişoara în 1925, şi József Huszár, născut în 1913 la Viena, Ştefan Kónya - născut în 1915 în municipiul harghitean Gheorgheni, Ştefan Lukács - născut în 1920 în oraşul arădean Pecica, Imre Tamás - născut în 1907 în satul hunedorean Iscroni, Dezideriu Tamás - născut în 1901 în Bărbătenii de Jos, Ştefan Orbán - născut în 1900 în comuna harghiteană Păuleni-Ciuc, Carol Orbán - născut în 1888 în comuna harghiteană Mădăraş, Árpád Ábrahám - născut în 1914 în comuna covăsneană Bixad şi Alexandru Fîntînaru, născut în 1895 în comuna arădeană Semlac.