Cazul Miko: Biserica Reformată aşteaptă sentinţa definitivă a Înaltei Curţi
Külföld, 2018.10.12
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat vineri recursul la sentinţa de respingere a solicitării de retrocedare a clădirii Liceului Teoretic Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, iar completul de judecători este aşteptat să se pronunţe definitiv - a declarat vineri pentru agenţia ungară de presă MTI, consilierul economic al Eparhiei Reformate din Ardeal (EREK) Zoltán Ballai, care a reprezentat biserica în instanţă.
Statul român a retrocedat deja bisericii reformate complexul de clădiri naţionalizat în 1947, dar decizia de atunci a comisiei de retrocedare a fost atacată în instanţă, drept urmare în 2014 Curtea de Apel Ploieşti a anulat hotărârea şi i-a condamnat pe membrii comisiei de retrocedare la pedepse cu închisoare cu suspendare. Sentinţa dată de judecătorii ploieşteni nu clarifică cine este proprietarul imobilelor, motiv pentru care biserica a fost nevoită să ia de la capăt procedeul legal.
În 2016 cazul clădirii liceului a ajuns din nou pe ordinea de zi a comisiei de retrocedare, însă majoritatea noilor membri ai forului decizional nu au dorit să îşi asume luarea aceleaşi decizii, pentru care foştii membri au fost condamnaţi penal. Din acest motiv biserica a deschis un proces civil pentru redobândirea clădirilor, cerere respinsă în primă instanţă, în decembrie 2016, de Curtea de Apel Braşov.
Potrivit consilierului, EREK aşteaptă acum soluţia ICCJ, iar în cadrul şedinţei de vineri juriştii eparhiei au negat cu dovezi, că biserica ar fi donat în 1870 autorităţilor civile de atunci complexul de clădiri, respectiv au clarificat, în baza înscrisurilor din Cartea Funciară, că imobilele le aparţin.
Ballai a mai arătat că din ordinul de naţionalizare reiese fără echivoc, că în 1947 şcoala a fost luată de la Biserica Reformată, iar EREK consideră că este indiscutabil că ea trebuie să o primească înapoi. Pe parcursul procesului juriştii au arărat că, într-un caz similar, ICCJ a dat dreptate bisericii, când - în baza aceloraşi înscrisuri în CF şi aceluiaşi decret de naţionalizare - judecătorii au decis retrocedarea clădirilor liceului din Aiud.
Consilierul a subliniat: este vorba de un proces extrem de important, ca precedent.
"Chestiunea locuinţelor de serviciu a multor profesori, a domeniilor vechiului colegiu, toate depind de acest proces. În ultimii ani retrocedările au fost oprite total. Comisia de retrocedare respinge orice, iar în procesele deschise împotriva respingerilor se adună o amânare după alta. Unul din judecători care are un alt caz asemănător, ne-a şi spus că el va aştepta să se termine cazul Mikó şi abia atunci se va pronunţa" - a explicat Zoltán Ballai.
Consilierul crede că după înfăţişarea de astăzi, ICCJ va publica pe pagina sa de internet sentinţa în următoarele zile.
Într-un comunicat remis înaintea înfăţişării de vineri, EREK a opinat că, din momentul în care România şi-a atins scopul politic de bază şi anume aderarea la NATO şi UE şi a scăzut presiunea externă privind rezolvarea juridică a retrocedărilor, procesul retrocedărilor s-a oprit, mai mult, s-a întors, iar atât comisiile de retrocedare, cât şi justiţia, în loc să analizeze perspectivele juridice caută doar argumente artificiale pentru a nega cererea de retrocedarea.
În 2016 cazul clădirii liceului a ajuns din nou pe ordinea de zi a comisiei de retrocedare, însă majoritatea noilor membri ai forului decizional nu au dorit să îşi asume luarea aceleaşi decizii, pentru care foştii membri au fost condamnaţi penal. Din acest motiv biserica a deschis un proces civil pentru redobândirea clădirilor, cerere respinsă în primă instanţă, în decembrie 2016, de Curtea de Apel Braşov.
Potrivit consilierului, EREK aşteaptă acum soluţia ICCJ, iar în cadrul şedinţei de vineri juriştii eparhiei au negat cu dovezi, că biserica ar fi donat în 1870 autorităţilor civile de atunci complexul de clădiri, respectiv au clarificat, în baza înscrisurilor din Cartea Funciară, că imobilele le aparţin.
Ballai a mai arătat că din ordinul de naţionalizare reiese fără echivoc, că în 1947 şcoala a fost luată de la Biserica Reformată, iar EREK consideră că este indiscutabil că ea trebuie să o primească înapoi. Pe parcursul procesului juriştii au arărat că, într-un caz similar, ICCJ a dat dreptate bisericii, când - în baza aceloraşi înscrisuri în CF şi aceluiaşi decret de naţionalizare - judecătorii au decis retrocedarea clădirilor liceului din Aiud.
Consilierul a subliniat: este vorba de un proces extrem de important, ca precedent.
"Chestiunea locuinţelor de serviciu a multor profesori, a domeniilor vechiului colegiu, toate depind de acest proces. În ultimii ani retrocedările au fost oprite total. Comisia de retrocedare respinge orice, iar în procesele deschise împotriva respingerilor se adună o amânare după alta. Unul din judecători care are un alt caz asemănător, ne-a şi spus că el va aştepta să se termine cazul Mikó şi abia atunci se va pronunţa" - a explicat Zoltán Ballai.
Consilierul crede că după înfăţişarea de astăzi, ICCJ va publica pe pagina sa de internet sentinţa în următoarele zile.
Într-un comunicat remis înaintea înfăţişării de vineri, EREK a opinat că, din momentul în care România şi-a atins scopul politic de bază şi anume aderarea la NATO şi UE şi a scăzut presiunea externă privind rezolvarea juridică a retrocedărilor, procesul retrocedărilor s-a oprit, mai mult, s-a întors, iar atât comisiile de retrocedare, cât şi justiţia, în loc să analizeze perspectivele juridice caută doar argumente artificiale pentru a nega cererea de retrocedarea.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!