Consiliul Judeţean Harghita, Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita, Asociaţia pentru Judeţul Harghita, precum şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Harghita au efectuat sondajul care a stat la baza cercetării în acest judeţ locuit în proporţie de 85% de maghiari. Instituţiile şi asociaţiile respective au intervievat între lunile octombrie şi decembrie ale anului 2017 elevii claselor a VII-a şi a XI-a, respectiv părinţii şi a profesorii de limbă şi literatură română ai acestora. Grupul de lucru a cumulat datele chestionarelor completate de către 833 de elevi, 799 de părinţi şi 136 de profesori, formulând concluzii şi recomandări pe baza acestora.

Conform cercetării, elevilor care cresc în mediu lingvistic maghiar nu le place limba română, deoarece ei nu pot exersa limba decât în cadrul orelor de predare, iar aşteptările cu care se confruntă în şcoală şi la examene sunt exagerate în aceste condiţii. Persoanele care au efectuat cercetarea au criticat metodologia de predare care nu trezeşte interes faţă de materie şi nu le oferă satisfacţii şi succese copiilor în decursul învăţării limbii române. Studiul elaborat arată că elevii din Ţinutul Secuiesc preferă să înveţe engleza, nu româna, fiindcă o consideră mai interesantă şi au parte prin învăţarea ei de satisfacţii şi succese. Cu precădere, elevii reuşesc să îndeplinească cerinţele examenelor scrise de limbă română, dar majoritatea nu au curajul să vorbească.

În opinia profesorilor, care au completat chestionarul, obstacolele majore pe care le întâmpină elevii în însuşirea limbii române sunt lipsa posibilităţilor de a exersa limba vie şi materia supradimensionată. La întrebarea adresată cadrelor didactice: ce pot face pentru a îmbunătăţi cunoştinţele de limbă română ale elevilor, marea majoritate a răspuns că trebuie să caute în permanenţă metode eficiente de predare a limbii şi să se străduiască să motiveze elevii.

Autorii cercetării au recomandat organizarea sesiunilor de perfecţionare profesională pentru învăţătorii şi profesorii care predau limba română copiilor de etnie maghiară. O altă sugestie a fost iniţierea taberelor de limbă română şi a programelor de schimb. Prin acestea din urmă elevii din şcolile primare, generale şi liceele Ţinutului Secuiesc, respectiv copii de etnie română proveniţi din zone locuite (preponderent) de români ar putea petrece măcar o săptămână în mediul celălalt. Au mai propus predarea limbii române vii într-o formă ludică, precum şi crearea unui site de internet care ar facilita învăţarea limbii române prin exerciţii interactive.

Cotidianul Csíki Hírlap l-a citat şi pe Csaba Borboly, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, care a afirmat că este important ca factorii de decizie de la Bucureşti să ia în considerare rezultatele raportului de cercetare şi să modifice sistemul predării limbii române ţinând seama de situaţia particulară din Ţinutul Secuiesc.