La vizita organizată pentru presă, care a avut loc vineri, curatorul Rodica Margithu a relatat că materialul expoziţiei itinerante a fost selectat din colecţiile a treizeci de muzee din România.

Publicul a putut vedea pentru prima oară această colecţie, realizată din artefacte datând din perioada cuprinsă între sec. 5 î.Hr. şi sec. 7 d.Hr., în 2013, la Bucureşti, muzeul din Szeged fiind al 20-lea loc în care soseşte expoziţia, a spus expertul.
Materialul expoziţiei este extrem de divers, include bijuterii, accesorii de îmbrăcăminte, vase, boluri, arme defensive şi ofensive, atât obiecte foarte simple, cât şi giuvaiere de mare artă, a explicat arheologul.

Expoziţia compusă din metale preţioase nu exprimă neapărat bogăţia şi strălucirea, ci mai degrabă aduce un omagiu oamenilor care au prelucrat minereul, care au fost realizatorii, clienţii, purtătorii sau admiratorii acestor obiecte, a declarat Rodica Margithu, care şi-a exprimat totodată convingerea personală că este important ca publicul să poată cunoaşte tehnologia realizării acestor artefacte, siturile arheologice în care au fost descoperite, precum şi istoricul lor.

În acest sens, vizitatorii sunt ajutaţi de panourile informative amplasate lângă fiecare vitrină, de catalogul expoziţiei şi de tururile ghidate realizate de experţi.

Cele mai valoroase piese ale expoziţiei, deschise până la data de 20 ianuarie, sunt cele provenite din Tezaurul de la Pietroasa, descoperit în 1837. Cei doi fermieri care au găsit comorile le-au ascuns timp de un an, apoi le-au vândut unui comerciant local.

Iniţial, tezaurul era compus din 22-24 de piese din aur şi a avut o greutate de 40 de kilograme, fiind astfel cel mai mare vestigiu de vase de aur descoperit pe teritoriul fostului Imperiu Roman. Autorităţile au mai reuşit să recupereze doar 12 piese din tezaur, greutatea acestora însumând 19 kilograme.