Articolul se referă la declaraţia adoptată în unanimitate, marţi, în Consiliul Judeţean Timiş privind reunirea României cu Basarabia, a căror teritorii aparţin în mare parte Republicii Moldova, dar şi Ucrainei. Deja mai multe consilii româneşti au adoptat asemenea declaraţii, dar pe când aleşii locali din Buzău au optat pentru precizarea că unirea ar avea un caracter simbolic, CJ Timiş - precum Consiliul Local Lugoj - a luat exemplul Consiliului Judeţean Prahova. Astfel, consilierii judeţeni solicită parlamentelor din Bucureşti şi Chişinău adoptarea unei declaraţii de intenţie comună, precum şi adoptarea unor legi care ar facilitate unirea, făcând referire la acorduri internaţionale, pacte condamnabile şi nevoia de "restabilire a adevărului istoric".

Autorul editorialului susţine că în comparaţie cu solicitările revizioniste ridicate oficial la rangul administraţiei locale prin aceste "declaraţii despre reunire", hotărârile zecilor de consilii locale secuieşti luate în anii trecuţi respectă cum nu se poate mai bine suveranitatea statului român. Deciziile adoptate de consiliile locale din Secuime oglindeau dorinţa de a aparţine unei unităţi administrative separate în cadrul României, care să poarte numele de Ţinutul Secuiesc şi unde - alături de limba română - să fie limbă oficială şi cea maghiară. Majoritatea acestor decizii au fost atacate în contenciosul administrativ de către prefecţi, iar instanţele le-au anulat.

"Putem paria cu viaţa că declaraţiile privind reunirea nu vor ajunge pe rolul instanţelor", se arată în editorialul Krónika, care aminteşte că în februarie ministrul de externe al României, Teodor Meleşcanu l-a asigurat pe omologul său din Chişinău că pentru România stabilitatea ţării de peste Prut are o importanţă fundamentală, iar "apropierea" cetăţenilor celor două state nu va avea niciun efect legal.

"Deci mesajul este: dragă vecine, tu doar să zâmbeşti, când îţi ameninţăm existenţa cu declaraţii venite de pe ambele maluri ale Prutului, în timp ce noi amendăm dacă este arborat chiar şi un steag de către cei care nouă nu ne plac", a explicat atitudinea românească autorul editorialului. Acesta a adăugat că s-ar cuvenit ca dezideratele maghiare să profite de declaraţiile de unire ale administraţiilor locale româneşti.

Articolul aminteşte: decizia adoptată Consiliul Judeţean Timişoara face referire la punctul acordului de la Helsinki din 1975, ratificat de România, care prevede egalitatea şi dreptul de autodeterminare al popoarelor. Editorialistul consideră că acum ar fi momentul ca maghiarii din Transilvania să invoce "inteligent şi cu voce tare" soarta şi drepturile românilor din Basarabia. Conform articolului ar trebui accentuat şi faptul că visele secuilor, ale maghiarilor din Transilvania sunt mult mai "umile". "Noi nu doar că am citit punctul 8 al acordului de la Helsinki, care sprijină autodeterminarea, dar şi punctul 3 şi 4, care se referă la inviolabilitatea graniţelor, respectiv la respectarea integrităţii teritoriale a statelor", conchide editorialistul Krónika.