László Pogár a fost întrebat de agenţia ungară de presă MTI despre faptul că, în următoarele zile, se vor împlini cinci ani de când Episcopia, care a respins în mod constant cererea ceangăilor catolici din Moldova pentru o slujbă în limba maghiară, a permis locuitorilor din satele unde trăiesc ceangăi să participe, o dată pe lună, la slujba în limba maghiară din Bacău. Prima slujbă în limba maghiară a avut loc în data de 27 ianuarie 2019, în Bacău, şi, deşi au existat unele întreruperi din cauza pandemiei, credincioşii se adună, într-un număr mai mic sau mai mare, în fiecare lună la Biserica Sfânta Cruce Bacău. Următoarea slujbă va avea loc în această duminică.

În ciuda dificultăţilor întâmpinate pentru lansarea slujbelor în limba maghiară, există totuşi rezultate, consideră Preşedintele Asociaţiei Ceangăilor Maghiari din Moldova.

"Nu pot spune că am făcut nişte paşi cine ştie cât de mari, dar există rezultate, există o deschidere din partea bisericii", a explicat acesta. Liderul ceangăilor consideră că unul dintre rezultate a fost participarea preoţilor romano-catolici la evenimentele culturale din satele de ceangăi, la festivităţile de deschidere şi încheiere ale anului şcolar, iar acest lucru nu se întâmpla înainte, ei vorbesc în limba maghiară, se roagă în maghiară şi permit intonarea cântecelor bisericeşti arhaice în limba maghiară.

"În comparaţie cu tensiunile dintre asociaţia ceangăilor, credincioşilor ceangăi şi Episcopia de Iaşi, de acum 5-10 ani, sau chiar de la începutul anilor 1990, cred că suntem pe drumul cel bun", a declarat László Pogár.

De asemenea, acesta a apreciat ca un semn de deschidere faptul că, anul trecut, în pragul sărbătorilor pascale, Episcopia a relatat pe site-ul său despre evenimentul tradiţional "Aranymiatyánk" (Tatăl nostru de aur), organizat de AMCM şi Asociaţia Culturală Somoska, din localitatea Somuşca, unde au fost interpretate rugăciuni şi cântece bisericeşti populare arhaice.

Reportajul cu imagini, "Somuşca: Redescoperirea rugăciunilor şi cântecelor religioase vechi (1 aprilie)", poate fi accesat şi în prezent pe site-ul Diecezei.

"În urmă cu cinci ani, de când a început slujba în limba maghiară, an de an ne-am apropiat unii de alţii. Evident, mai sunt încă multe de făcut, dar acestea pot fi realizate doar prin paşi mărunţi" - a declarat László Pogár, evaluând relaţia dintre Asociaţia Ceangăilor Maghiari din Moldova şi Episcopie. Acesta a mai adăugat că preotul paroh Felix Măriuţ este persoana de legătură între părţi.

Preşedintele AMCM a mai afirmat că încă nu s-a discutat despre permiterea unor slujbe maghiare regulate şi în alte localităţi, cum este la Bacău, dar, cu ocazia unor evenimente, există slujbe maghiare în mai multe aşezări din Moldova unde trăiesc ceangăi. Spre exemplu, acesta a menţionat Arini, Cleja şi Pustiana, în cel din urmă sat, la slujba de Crăciun, enoriaşilor li s-a permis să cânte în limba maghiară, preotul i-a rugat să facă acest lucru, a mai adăugat László Pogár.

Slujbele în limba maghiară din Bacău sunt celebrate de preotul paroh Felix Măriuţ, din Faraoani, şi de preotul paroh Andrei Varga, din Valea Seacă, care fac şi spovedania. La slujbe este prezentă mai mult grupa de vârstă mai înaintată, dar sunt prezenţi şi tineri, în special din Bacău. Numărul de participanţi variază, localităţile organizează singure transportul, iar costurile de deplasare sunt acoperite de Asociaţia Ceangăilor, a explicat Pogár. Acesta a adăugat că, la sfârşitul săptămânii, în judeţul Bacău, nu există un serviciu regulat de autobuze, ceea ce îngreunează deplasarea.

Liturghia jubiliară de duminică va fi urmată de o masă de caritate, la parohie, organizată de enoriaşi, la fel şi transportul. "Este un lucru bun faptul că şi oamenii contribuie, că se simt părtaşi", a declarat preşedintele AMCM.

La Bacău, prima slujbă în limba maghiară a avut loc în data de 27 ianuarie 2019, atunci s-a întâmplat pentru prima dată în istoria Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, fondată în anul 1884, ca la Bacău să se ţină slujbă regulată în limba maghiară, cu acordul conducerii Diecezei.

Tinka Nyisztor, etnograf din Pustiana, fost responsabil cu problemele religioase ale Asociaţiei Ceangăilor Maghiari din Moldova, a declarat presei la acea vreme că, în cele trei decenii de luptă, în Moldova s-a stins o generaţie care tânjea după slujba în limba maghiară şi care abia cunoştea limba română. Dar a apărut şi o nouă generaţie de preoţi care înţeleg mai bine nevoile credincioşilor, a adăugat aceasta.

În cele opt judeţe ale Moldovei, care aparţin Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, potrivit cifrelor publicate pe site-ul Diecezei, se estimează că ar fi peste de 200 000 de credincioşi romano-catolici. Cercetătorii maghiari estimează la 30 000 - 40 000 numărul romano-catolicilor din Moldova care vorbesc unul dintre dialectele moldoveneşti ale limbii maghiare.