Problema recunoaşterii oficiale a limbilor regionale, discutată la Băile Tuşnad
Külföld, 2018.05.17
Comisia de administraţie locală a Congresului Administraţiilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei va organiza o şedinţă de lucru la Băile Bálványos din Secuime, în perioada 30-31 mai, a anunţat joi la Sfântu Gheorghe, în cadrul unei conferinţe de presă preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Sándor Tamás.
În prima zi a sesiunii va avea loc şedinţa propriu-zisă, iar a doua zi conferinţa internaţională denumită "Probleme lingvistice în administraţiile locale şi regionale". Potrivit vicepreşedintelui CJ Covasna, care are şi funcţia de vicepreşedinte al Congresul administraţiilor locale al Consiliului Europei, Róbert Grüman, conferinţa dă startul redactării unui raport către Consiliu, document care va fi elaborat timp de un an şi jumătate.
Sándor Tamás a spus: într-o serie de ţări europene este perfect normal ca limba maternă a unei minorităţi autohtone să fie recunoscută ca limbă oficială şi pe plan regional sau naţional. Printre aceste ţări se numără Belgia, Italia şi Finlanda, dar şi Serbia, unde maghiara şi româna sunt considerate limbi regionale oficiale, iar în Republica Moldova de un asemenea statut se bucură limba găgăuză. Potrivit politicianului, scopul evenimentului organizat la Băile Bálványos este de a atrage atenţia asupra faptului că în România nu este permisă folosirea mai multor limbi oficiale în administraţia locală.
Anna Horváth, vicepreşedinte UDMR responsabil de problemele privind administraţia locală a adăugat: este un succes în sine că forumul va fi organizat în Ţinutul Secuiesc, deoarece astfel se iveşte ocazia pentru participanţii, care provin din 47 de ţări, să resimtă particularităţile de aici.
Loránt Vincze, preşedintele Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene (FUEN) a declarat că acordarea statutului de limbă regională oficială este un semn de normalitate în Europa, iar România se izolează tot mai mult prin politica sa de ignorare a solicitărilor minorităţilor. Acesta crede că este important că pe lângă documentele Consiliului Europei, care codifică drepturile minorităţilor şi drepturile lingvistice ale acestora, prin iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack a pornit codificarea acestor drepturi şi în Uniunea Europeană. În opinia lui Vincze, UE diferă de Consiliul Europei prin faptul că se poate folosi de proceduri de infringement în cazul nerespectării directivelor sale.
Róbert Grüman a declarat la rândul său că autorităţile de la Bucureşti stopează orice fel de efoturi regionale, pentru ca nu cumva acestea să poată fi aplicate în Ţinutul Secuiesc. Din acest motiv desconsiderarea năzuinţelor secuieşti dăunează şi dezvoltării celorlalte regiuni ale României, a afirmat Grüman.
Sándor Tamás a spus: într-o serie de ţări europene este perfect normal ca limba maternă a unei minorităţi autohtone să fie recunoscută ca limbă oficială şi pe plan regional sau naţional. Printre aceste ţări se numără Belgia, Italia şi Finlanda, dar şi Serbia, unde maghiara şi româna sunt considerate limbi regionale oficiale, iar în Republica Moldova de un asemenea statut se bucură limba găgăuză. Potrivit politicianului, scopul evenimentului organizat la Băile Bálványos este de a atrage atenţia asupra faptului că în România nu este permisă folosirea mai multor limbi oficiale în administraţia locală.
Anna Horváth, vicepreşedinte UDMR responsabil de problemele privind administraţia locală a adăugat: este un succes în sine că forumul va fi organizat în Ţinutul Secuiesc, deoarece astfel se iveşte ocazia pentru participanţii, care provin din 47 de ţări, să resimtă particularităţile de aici.
Loránt Vincze, preşedintele Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene (FUEN) a declarat că acordarea statutului de limbă regională oficială este un semn de normalitate în Europa, iar România se izolează tot mai mult prin politica sa de ignorare a solicitărilor minorităţilor. Acesta crede că este important că pe lângă documentele Consiliului Europei, care codifică drepturile minorităţilor şi drepturile lingvistice ale acestora, prin iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack a pornit codificarea acestor drepturi şi în Uniunea Europeană. În opinia lui Vincze, UE diferă de Consiliul Europei prin faptul că se poate folosi de proceduri de infringement în cazul nerespectării directivelor sale.
Róbert Grüman a declarat la rândul său că autorităţile de la Bucureşti stopează orice fel de efoturi regionale, pentru ca nu cumva acestea să poată fi aplicate în Ţinutul Secuiesc. Din acest motiv desconsiderarea năzuinţelor secuieşti dăunează şi dezvoltării celorlalte regiuni ale României, a afirmat Grüman.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!