Declaraţia prezentată cu ocazia conferinţei româno-maghiare organizate cu ocazia Centenarului de Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), vineri la Cluj-Napoca, stabileşte că Centenarul Unirii Transilvaniei cu România oferă românilor şi maghiarilor ocazia de a resuscita idealul promis în anul 1918: "să fim o patrie a românilor, maghiarilor şi a celorlalte minorităţi constitutive ale unui stat devotat împlinirii aspiraţiilor fiecărei comunităţi". Semnatarii au adresat compatrioţilor şi autorităţilor publice un apel prin care solicită "să onoreze Centenarul refuzând incitarea naţionalistă şi conflictul, favorizând construcţia şi speranţele".

Din partea românilor, documentul a fost semnat, printre alţii, de Gabriel Andreescu şi Mircea Toma, activişti pentru drepturile omului, Marius Tabacu, directorul Filarmonicii de Stat "Transilvania", Lucian Nastasă Kovács, directorul Muzeului de Artă din Cluj, Sabin Gherman, redactor şi prezentator de televiziune, Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara şi Cristian Pârvulescu, politolog, iar din partea maghiarilor, László Tőkés, preşedintele CNMT, Zsolt Szilágyi, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), László Dávid, rectorul Universităţii Saptientia, Gábor Kolumbán, preşedintele Fundaţiei Civitas, respectiv politologii Barna Bodó, Gusztáv Molnár şi Miklós Bakk.

Semnatarii au constatat: Transilvania a fost şi poate să devină, din nou, un spaţiu de complementaritate, poate să devină un model de pluralism cultural şi religios. Promovarea identităţilor şi tradiţiilor care dau specificul Transilvaniei este în folosul românilor şi maghiarilor deopotrivă. Condiţiile securităţii ambelor comunităţi naţionale sunt frontierele stabile şi respectarea drepturilor minorităţilor.

"Nu există niciun element care să opună astăzi interesele românilor şi maghiarilor. Aspiraţiile maghiarilor la autonomie culturală şi teritorială sunt dezideratele unei mai bune organizări şi servesc, deci, tuturor. Alimentarea confuziei dintre autonomie şi independenţă reflectă uneori neînţelegere, alteori intenţia rea a manipulării" - se arată în declaraţia comună.

Potrivit documentului, nu există nimic care să opună astăzi interesele României şi ale Ungariei. Criticile la adresa conducerilor de stat actuale nu trebuie să afecteze raporturile pe termen lung dintre cele două popoare.

În document se arată că maghiarii din România sunt cetăţeni ai statului român, cu drepturi egale şi inalienabile de a propune modelele de reconstrucţie a statului. Distanţa luată de aceştia faţă de celebrarea Centenarului aduce la lumină o temă fundamentală pentru istoria celor 100 de ani.

Declaraţia româno-maghiară poate fi semnată şi de alţii care sunt de acord cu ideile cuprinse în document.