Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a vorbit pe această temă la conferinţa organizată de consiliu la Cluj-Napoca, la care personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare au discutat despre relaţia româno-maghiară în mijlocul provocărilor anului Centenarului.

Tőkés a opinat că: spiritul Timişoara 1989 este înrudit cu tradiţia convieţuirii paşnice în Transilvania. Politicianul a datat tradiţia la Dieta Transilvaniei din 1568, atunci când, pentru prima dată în lume, a fost proclamată libertatea conştiinţei şi religioase.

Liderul CNMT este de părere că în ciuda învăţămintelor amare ale ultimelor decenii trebuie continuate eforturile pentru înfiinţarea dialogului instituţional româno-maghiar.

"În ultimii 29 de ani nu la soluţii, dar nici măcar la relevarea şi discutarea problemelor nu am reuşit să ajungem. Văzând toate acestea este dorinţa şi aşteptarea noastră minimală ca măcar să se stea de vorbă cu noi. Continuăm eforturile în obţinerea unui dialog, având încredere că o consfătuire nu este o acţiune în van, ci un progres în direcţia aşezării relaţiilor româno-maghiare" - a formulat liderul CNMT.

Politologul bucureştean Gabriel Andreescu, profesor universitar, a atras atenţia că doar în cadrul UE se poate întregi naţiunea culturală maghiară. Din acest motiv, el este de părere că relaţia maghiaro-română se poate rezolva doar în cadrul UE.

Preşedintele executiv al CNMT, Tibor T. Toró consideră că maghiarii din Transilvania sunt de vină pentru faptul că în ultimii 30 de ani nu s-a reuşit dialog de fond cu majoritatea românească. În opinia sa cauza este că cei care reprezintă interesele maghiarilor "au descoperit bucuriile guvernării, în locul autoguvernării".

Realizatorul TV Sabin Gherman a promovat înfiinţarea unui partid ardelenesc româno-maghiar, care să şi participe la alegeri, deoarece: românii din Transilvania reprezintă o minoritate şi mai mare în România zilelor noastre decât maghiarii din Transilvania. Acesta consideră regretabil faptul că experienţa negativă a partidului slovac Most- Híd a înapoiat cu cel puţin zece ani cauza solidarităţii româno-maghiare în Ardeal.

Istoricul Lucian Nastasă Kovács şi rectorul Universităţii Maghiare din Transilvania Sapientia, László Dávid au subliniat şi importanţa învăţământului în rezolvarea relaţiilor româno-maghiare. Rectorul a anunţat că peste zece ani traducerile vor fi efectuate de calculatoare, iar comunităţile din România care acum se ciorovăiesc vor fi materie de predat, despre cum nu ar fi trebuit să se acţioneze.

Într-un mod similar a vorbit şi Gábor Kolumbán, preşedintele Fundaţiei Civitas. În opinia sa, trebuie ieşit din "paradigma hungaromână" a statului naţional din secolul XIX, deoarece dacă Centenarul este despre cine ce a câştigat şi cine ce a pierdut, niciodată nu va putea fi rezolvată chestiunea româno-maghiară. Kolumbán crede că trebuie enunţate evidenţe specifice noii paradigme: spre exemplu că românii şi maghiarii sunt parteneri în cadrul UE.

Participanţii la conferinţă au făcut apel la Parlamentul României să declare Ziua libertăţii religioase ziua în care, în urmă cu 450 de ani, Dieta Transilvaniei a proclamat această libertate.