În faţa participanţilor adunaţi la locul de pelerinaj din judeţul Covasna, secretarul de stat a subliniat: din învăţăturile regelui Sfântul Ştefan adresate fiului său, prinţul Imre, se citează cea referitoare la primirea şi protejarea oaspeţilor, precum şi la practica răbdării, însă de mult sunt trecute cu vederea primele trei, şi anume cele care pun accentul pe păstrarea credinţei catolice, respectarea ordinii bisericeşti şi respectul datorat înalţilor demnitari religioşi.

"Primirea străinilor, respectul faţă de ei şi ajutarea lor sunt lucruri importante, atâta timp cât acestea nu pun în pericol creştinismul, credinţa, naţiunea sau ţara. Este importantă judecata dreaptă, adică dreptul, atâta timp cât invocarea dreptului nu restrâng libertatea ţărilor, atâta timp cât fundamentele morale, cele ale lumii create nu sunt zdrobite prin mijloace juridice, atâta timp cât nu ni se impune nimic cu forţa" - a spus politicianul creştin-democrat.

El a considerat cea mai gravă eroare a comunităţii creştine din Europa faptul că a acceptat concepţia Revoluţiei Franceze privind separarea bisericii de stat.

"Am permis şi permitem să se distrugă fundamentul Europei, doctrina iudeo-creştină, sistemul de valori al creştinismului care a creat cultură şi ştiinţă" - a constatat vorbitorul.

În opinia sa, una din consecinţe a fost faptul că credinţa, religia şi sentimentele creştinilor au putut fi profanate - de data aceasta deja fără nicio retorsiune - cu ocazia ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice. El a remarcat: protestele reţinute şi decente ale creştinilor nu au contat, însă, dacă religia musulmană ar fi fost insultată în acest fel, întregul Paris ar fi fost cuprins de flăcările revoltei.

"Când regele nostru Ştefan cel Sfânt, în învăţăturile sale către Imre, sublinia importanţa păstrării credinţei catolice, a respectării ordinii bisericeşti şi a respectului faţă de înaltele feţe ale bisericii, el ştia că fără acestea naţiunea şi ţara sa vor slăbi şi vor pieri. De aceea trebuie să păstrăm moştenirea milenară, de aceea nu putem accepta ca fiii şi fiicele noastre să fie contaminaţi şi derutaţi de ideologii străine de realitate" - a subliniat Miklós Soltész.

Pelerinajul de hramul Sfântului Ştefan, 20 august, a început la Sânzieni cu o scurtă festivitate la statuia sfântului din centrul comunei, urmată de procesiunea pelerinilor pe platoul Perchiu, care se înalţă deasupra localităţii. Slujba de la capela de pe platou a fost celebrată de profesorul de teologie pensionar József Marton.

După-amiază, pelerinajul a continuat pe platoul Perchiu cu un festival de dansuri şi tradiţii populare, cu un concert, seara, al formaţiei ungare Zanzibár, cu focuri de artificii şi aprinderea focurilor de veghe, la care se alătură stive aprinse în alte 22 de localităţi covăsnene, pentru a marca Ziua Sfântului Ştefan.

Pelerinajul de hramul Sfântului Ştefan din 20 august, pe platoul Perchiu, este o mare sărbătoare a catolicilor din Depresiunea Târgu Secuiesc începând din secolele al 17-lea şi al 18-lea, care atrage mii de credincioşi în fiecare an. Capela ridicată pe platoul Perchiu a fost construită în jurul anului 1680 la iniţiativa contelui Sámuel Kálnoky de Kőröspatak, vicecancelar al Transilvaniei şi prim-căpitan, în cinstea regelui Ştefan cel Sfânt. Pe marginea drumului care urcă pe coasta vestică a dealului Perchiu, staţiile din lemn ale Drumului Crucii au fost înlocuite în 2013 cu cruci de piatră purtând numele satelor din Depresiunea Târgu Secuiesc, locuite de catolici.