La aniversarea zilei de 23 octombrie (Revoluţia ungară din 1956), care a avut loc luni, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, Levente Magyar a subliniat că este un sentiment înălţător să sărbătoreşti Ziua Naţională a tuturor maghiarilor printre maghiarii din afara graniţelor Ungariei, care de multe ori îşi preţuiesc moştenirea naţională cu mai multă profunzime, conştiinţă şi demnitate exemplară decât compatrioţii lor din patria mamă.

Politicianul a declarat că popoarele din Europa Centrală - şi maghiarii în special - trăiesc mult mai intens în istorie decât "popoarele europene cu sorţi mai puţin tulburi". Acestea trebuie să trăiască cu sentimentul neterminat al trecutului, cu amintirea terorii staliniste, cu cea a deportărilor, cu ororile celui de-Al Doilea Război Mondial, cu amintirea persecuţiei evreilor, iar sentimentul ruperii de naţiunea mamă reprezintă, şi în zilele noastre, o experienţă fundamentală pentru sute de mii de oameni, pe care occidentalii nu le înţeleg.

Secretarul ungar de stat a mai afirmat că evenimentele din ultimii ani şi din ultimele luni au dovedit că istoria nu s-a încheiat, iar în aceste "vremuri întunecate", îndrumarea din 1956 a devenit de o importanţă capitală. Levente Magyar a invitat audienţa la o introspecţie colectivă: oare şi generaţia noastră este pregătită să se ridice la standardele înalte ale predecesorilor ei, "în caz că va veni şi pentru ea un '56?".

"De fapt, avem dreptul să sărbătorim '56 doar dacă simţim că exemplul său este cel puţin un principiu călăuzitor pentru noi, dar mai degrabă trebuie să îl simţim ca o obligaţie", a afirmat politicianul de la Budapesta.

În cadrul ceremoniei, Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, a numit luna octombrie "cea mai aglomerată lună a libertăţii maghiare", când doar 17 zile despart comemorarea înfrângerii Revoluţiei de la 1848-1849 de cea a izbucnirii Revoluţiei din 1956. Acesta a subliniat că, pentru maghiarii din Transilvania, amintirea Revoluţiei din 1956 şi a luptei pentru libertate este deosebit de importantă, deoarece poveştile luptelor maghiare pentru libertate sunt şi poveşti transilvănene, dar sunt şi poveşti maghiare comune.

"Războiul de Independenţă din 1848-1849 a început la câteva sute de kilometri distanţă, la Pesta, dar ultimele mari bătălii au fost purtate în Transilvania şi s-a încheiat la Şiria. Bunicii şi străbunicii noştri încă îi mai ştiau pe unii dintre militari, iar multe generaţii au crescut cu poveştile lui Gábor Áron şi ale generalului Bem. Şi evenimentele din 1956 au început la câteva sute de kilometri distanţă, după care s-au manifestat şi în Transilvania, dar într-un mod uşor diferit", a declarat preşedintele UDMR. Acesta a amintit că studenţii din Timişoara, Cluj, Târgu Mureş şi Bucureşti au fost solidari cu luptătorii pentru libertate de la Budapesta, s-au organizat şi au sperat în schimbare.

Potrivit lui Hunor Kelemen, libertatea individuală şi comunitară a maghiarilor din Transilvania este des perturbată, iar lupta pentru menţinerea acestora trebuie să fie continuă.

"În această lună, libertatea este mai densă în aer. Să ne tragem forţa din ea pentru tot restul anului", a conchis preşedintele UDMR la ceremonia de comemorare de la Cluj-Napoca unde - după cuvântări - a fost prezentată opera rock "Păzeşte flacăra", despre viaţa revoluţionarei Tóth Ilona, medic, executată în 1957, la vârsta de 24 de ani.

La ceremonia de depunere de coroane de flori la Memorialul '56, din Parcul Central, Gyula Dávid, istoric literar şi fost deţinut politic, decorat cu Ordinul de Merit al Ungariei, a vorbit despre valul de solidaritate din România declanşat de Revoluţia ungară din 1956 şi de represaliile împotriva maghiarilor din Transilvania sub acest pretext.

După gala de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, aniversarea s-a încheiat cu un marş cu torţe organizat de la teatru până la locul de naştere al regelui Matia şi Cimitirul Central.