Curtea de Apel Braşov a admis doar în parte apelul asociaţiei şi a dispus ca administraţia judeţeană să emită cu antet în limba română numai acele două documente administrative care au fost atacate de către reclamantă.
Sentinţa definitivă a procesului privind documentele cu antet a fost publicată pe portalul instanţelor din România. Curtea de Apel a menţinut sentinţa pronunţată în primă instanţă, admiţând în parte solicitarea reclamantului, şi a dispus distrugerea a două documente şi "emiterea altor documente cu acelaşi conţinut, dar care să conţină în antet denumirea instituţiei/autorităţii doar în limba oficială de stat". Instanţa a respins însă solicitarea de a obliga CJ Covasna să nu mai folosească varianta în care denumirile instituţiilor şi autorităţilor publice "Consiliul Judeţean Covasna" şi "Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna" apar şi în limbile maghiară şi engleză pe documentele oficiale ale acestora. Judecătorii au invocat aici o sentinţă din 2016 în care s-au pronunţat definitiv în acest caz.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui CJ Covasna, Sándor Tamás: iniţiativa ADEC de a da în judecată tot ce înseamnă inscripţii şi simboluri maghiare a fost preluată de la prefecţii judeţului.
Doi prefecţi de Covasna au somat administraţia judeţeană să înceteze folosirea documentelor oficiale cu antet româno-maghiar-englez, însă în cele din urmă ADEC, condusă de blogger-ul Dan Tanasă, a fost cea care a dat în judecată instituţia.