Politicianul care conduce lista UDMR al circumscripţiei electorale din afara graniţelor României şi-a expus planurile la o conferinţă de presă organizată marţi, la Cluj-Napoca. Ea a precizat că de la începutul pandemiei de coronavirus se confruntă şi mai mult cu lipsa comunicării instituţionalizate reale între cei plecaţi în străinătate şi cei rămaşi acasă. Emigranţii trebuie să rezolve nenumărate probleme în România şi nu primesc informaţii corespunzătoare. În opinia sa există o nevoie reală pentru a crea o punte între cei de acasă şi cei plecaţi în alte ţări. Ca deputat, ar încerca să construiască această punte.

Csilla Hegedüs a evocat: cu patru ani în urmă, aproape 100 000 de voturi au fost exprimate în circumscripţia electorală din afara României. În această circumscripţie pot fi obţinute 4 mandate de deputat şi 2 de senator. Pentru alegerile din anul acesta a fost creată şi posibilitatea votului prin corespondenţă, însă doar 30 000 de alegători s-au înregistrat înainte de termenul stabilit. A adăugat: conform datelor de pe site-ul ministerului de externe, din cele 748 de secţii de votare externe 7 vor fi deschise în Ungaria. Dintre acestea câte două la ambasada şi la centrul cultural din Budapesta şi câte o secţie la consulatele generale din Gyula şi Szeged, respectiv la Biharkeresztes. În toate secţiile se poate vota în 5 şi 6 decembrie, între orele 7 şi 21.

Politicianul a afirmat că în secţiile de votare din străinătate pot vota cetăţenii români cu domiciliu stabil sau temporar în străinătate, care dispun de un act de identificare românesc, inclusiv acele acte care au expirat după luna martie. Valabilitatea acestor acte a fost prelungită de Guvernul României, având în vedere dificultăţile care au apărut în reînnoirea actelor din cauza restricţiilor epidemiologice.

Csilla Hegedüs - care este şi vicepreşedinte UDMR responsabilă pentru cultură şi purtătorul de cuvânt al acestei formaţiuni - a admis, la întrebarea pusă de agenţia ungară de presă MTI, că atmosfera campaniei electorale este foarte puţin sesizabilă în România. Ea crede că, din acest motiv, mobilizarea va avea un rol mai important în procesul electoral. Dacă UDMR va reuşi o mobilizare bună, s-ar putea ca ea să obţină o reprezentare în Parlamentul României peste proporţia populaţiei maghiare, dacă însă nu va reuşi să mobilizeze electoratul maghiar, se poate întâmpla ca uniunea să nu treacă pragul de 5% necesar intrării în parlament.

Ea a prezentat în cadrul conferinţei de presă şi un proiect de lege pe care l-a elaborat personal, care ar servi la susţinerea industriilor creative şi culturale. Dacă proiectul va deveni lege, tinerii sub 35 de ani care înfiinţează firme cu asemenea activităţi ar putea cere un sprijin de 50 000 euro pentru a le asigura capitalul la început. Firmele creative ar fi scutite de impozitul pe profit în primii doi ani, dacă cifra de afaceri se situează sub 100 000 euro, iar tinerii de până la 26 de ani care lucrează în industria creativă ar fi scutiţi de plata impozitului pe venit.

La conferinţa de presă a participat şi viceprimarul Clujului, Emese Oláh, care a precizat: conform statisticilor cele mai recente, în 2016 efectivul celor care lucrau în industriile creative în UE a depăşit de 2,5 ori efectivul celor din industria de automobile. Ea a adăugat că la Cluj-Napoca acest sector este deosebit de puternic, dat fiind că, din firmele care activează în aceste domenii în cele 7 judeţe ale regiunii de dezvoltare Nord-Vest, 53 % sunt situate în Cluj-Napoca sau în împrejurimile sale.