Elaboratorii analizei au constatat: indicele de mobilitate economică a Transilvaniei a evoluat în mod asemănător mediei pe ţară, mai ales în timpul stării de urgenţă, între 16 martie şi 14 mai. În această perioadă, mobilitatea economică a scăzut în medie cu 49,7% în România şi cu 47,6% în Transilvania, faţă de perioada de referinţă de la începutul anului. În timpul verii, indicele Transilvaniei s-a ridicat puţin peste media pe ţară, însă nici aici nu a atins valoarea de dinaintea epidemiei. După mijlocul lunii iunie, nivelul de mobilitate de la începutul anului a fost depăşit doar la sfârşit de săptămână.

Datele referitoare la mobilitate marchează diferenţe semnificative între regiunile Transilvaniei. Astfel, mobilitatea a scăzut cel mai mult în Centrul Transilvaniei, în judeţele Mureş şi Cluj. Acest lucru se explică în primul rând cu regresul sensibil al judeţului Cluj şi mai cu seamă a municipiului Cluj-Napoca. Din cauza învăţământului online, studenţii care constituie aproape un sfert din populaţia oraşului urmează cursurile de acasă, în timp ce prezenţa la locurile de muncă a scăzut şi ea. Potrivit analiştilor acest lucru se află în corelaţie cu faptul că un mare segment din GDP-ul judeţului provine din serviciile de informatică şi de comunicaţie, iar în acest sector s-a putut trece mai uşor la telemuncă. Acelaşi model se observă şi în cazul judeţul Braşov, Timiş şi parţial Sibiu, zone în care valorile mobilităţii au scăzut cel mai mult.

Regresul mai mic al mobilităţii economice măsurat în Partium se explică, potrivit analiştilor, cu proporţia mai mare a activităţilor industriale. Ei au adăugat: prezenţa fizică este indispensabilă la activităţile de producţie.
Analiştii au precizat: activitatea economică s-a redus cu valori sub medie şi în Ţinutul Secuiesc. În această zonă a reuşit cel mai bine revenirea la mobilitatea obişnuită, valoarea acesteia a şi depăşit, în august, cu 5,2% nivelul de referinţă. Fenomenul se explică pe de o parte prin impactul mai redus asupra regiunii din punct de vedere sanitar, pe de altă parte prin structura economiei. Proporţia domeniilor care permit munca de acasă nu este semnificativă. În Ţinutul Secuiesc, activitatea economică nu a revenit în făgaşul normal în zilele lucrătoare, însă la sfârşit de săptămână - probabil ca efect al revigorării turismului intern - mobilitatea a crescut în mod semnificativ.

Analiştii de la Erdélystat au remarcat că măsurarea epidemiei şi a consecinţelor sale privind economia au reprezentat o provocare şi pentru statisticieni, deoarece indicii obişnuiţi ai statisticii economice sunt publicate cu întârziere de mai multe luni, iar ele se consideră depăşite din momentul apariţiei lor, din cauza vitezei schimbărilor. Din acest motiv în toată lumea au ajuns pe primul plan indicii de măsurare alternativi care folosesc date inedite. Metoda bazată pe datele de mobilitate furnizate de Google sunt utilizate şi de Banca Mondială şi de Fondul Monetar Internaţional. Analiştii au precizat şi că aproape 80% din telefoanele mobile folosite în România sunt dotate cu sistemul de operare Android, astfel ele sunt cuprinse în statistica Google.