Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), care a lansat iniţiativa cetăţenească, a vorbit despre acest subiect sâmbătă, la o dezbatere care a avut loc în ultima zi a celei de-a 30-a ediţii a Universităţii de Vară de la Tuşnad (Tusványos).

Politicianul maghiar a relatat: în decursul a 100 de ani, maghiarii din Transilvania au învăţat că cea mai importantă componentă a politicii de asimilare este economia. Prin investiţii, prin facilitarea migraţiei forţei de muncă, compoziţia etnică a unei regiuni poate fi schimbată. Acesta a adăugat că, deşi fondurile de coeziune ale UE sunt destinate, în principiu, reducerii decalajelor economice, rămânerea în urmă a judeţelor secuieşti s-a accentuat de la aderarea României la UE. "Dacă dreptul la dezvoltare culturală al catalanilor, secuilor, bascilor are de suferit, diversitatea culturală a Europei are, de asemenea, de suferit", a declarat Balázs Izsák.

Potrivit preşedintelui CNS, provocarea actuală este aceea ca până la 20 mai 2020 să se reuşească adunarea a un milion de semnături, din cel puţin şapte state membre ale UE, lucru care să justifice necesitatea reglementării. Dacă s-ar aduna mult mai multe semnături, acest lucru ar sublinia faptul că regiunile naţionale reprezintă o forţă în Europa, a mai adăugat.

Attila Korodi, membru din partea UDMR al comisiei civile pentru regiunile naţionale a specificat: UDMR s-a angajat să colecteze 200.000 de semnături. Acesta a vorbit şi despre faptul că - dacă actuala balanţă a puterii nu se va schimba în mod semnificativ - la alegerile parlamentare care vor avea loc anul viitor, în România va ajunge la putere actuala opoziţie, iar reorganizarea administrativ-teritorială se va afla din nou pe ordinea de zi. În opinia sa, este important ca acest lucru să nu aibă loc în detrimentul maghiarilor.

Europarlamentarul Loránt Vincze, preşedintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN) a declarat: atât promotorii iniţiativei cetăţeneşti Minority SafePack, lansat de UDMR, cât şi cei ai iniţiativei cetăţeneşti pentru regiunile naţionale au fost nevoiţi să se judece pentru a determina Comisia Europeană să recunoască faptul că niciuna dintre iniţiative nu este contrară dreptului comunitar.

În opinia istoricului italian Andrea Carteny, cercetător al Europa de Est, criza catalană nu ajută la acceptarea în Europa a obiectivelor maghiarilor. Ungaria ar fi putut forţa România să accepte autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc prin blocarea aderării României la UE, însă nu a făcut acest lucru, a spus istoricul.