Episcopia Romano-Catolică de Iaşi şi-a dat acordul în cursul acestei săptămâni pentru oficierea câte unei slujbe în limba maghiară în fiecare lună, la biserica parohială Sfântu Nicolae, aflată în apropierea Pieţei Centrale din Bacău. De la 1884 încoace - de când există Dieceza de Iaşi - este pentru prima oară când pe teritoriul diecezei vor avea loc, prin decizia conducerii acesteia şi în mod regulat, liturghii în limba maghiară. De la căderea comunismului încoace toate cererile în acest sens ale ceangăilor maghiari din Moldova au fost respinse.

Tinca Nistor a relatat pentru MTI că în biserică a fost o adevărată atmosferă de sărbătoare, lucru accentuat şi de faptul că din 6-8 aşezări locuite de ceangăi, credincioşii au sosit în grupuri organizate, îmbrăcaţi în costumele lor tradiţionale. Biserica s-a umplut aproape până la refuz deja la ora de adoraţie care a precedat prima slujbă maghiară, a mai spus etnograful. În timpul închinării au răsunat mai multe cântece maghiare.

"Toată lumea a cântat din inimă, au fost momente de puternică sacralitate, efectiv s-a simţit puterea care sălăşluieşte în această comunitate" - a spus Tinca Nistor, în opinia căreia majoritatea celor prezenţi cunoşteau cântecele maghiare şi le-au cântat fără reţineri.

Prima liturghie în limba maghiară a fost celebrată de preotul pensionar Ioan Ciobanu, care a servit în trecut la Beiuş, în judeţul Bihor, iar după pensionare a revenit în Moldova. În centrul predicii sale s-a aflat ideea că credincioşii trebuie să ducă zi de zi o viaţă exemplară.

Ceangăii, care vorbesc unul dintre dialectele limbii maghiare, luptă de aproape trei decenii pentru autorizarea liturghiilor în limba maghiară. Anterior, Tinca Nistor declarase pentru agenţia ungară de presă MTI, că intenţionează să publice toată corespondenţa - care însumează două volume - pe care a susţinut-o în acest sens cu diferiţi lideri ai Bisericii. Episcopul romano-catolic de Iaşi, Petre Gherghel, aflat în funcţie din 1990, afirmase la un moment dat că va aproba liturghiile în limba maghiară numai în cazul în care se va convinge că cel puţin doi la sută dintre enoriaşi nu înţeleg limba română. Mai târziu, refuzul liturghiilor maghiare a fost motivat prin faptul că limba ceangăilor nu este limba maghiară.

Tinca Nistor a specificat totodată că prin liturghia în maghiară de la Bacău, problema slujbelor în limba maternă a ceangăilor din Moldova nu este pe deplin rezolvată. Se va menţine solicitarea ca liturghiile în limba maghiară să fie introduse în toate satele de ceangăi în care există dorinţă pentru acest lucru.

În cele opt judeţe ale Moldovei care aparţin de Episcopia Romano-Catolică de Iaşi trăiesc - conform datelor disponibile pe pagina de internet a episcopiei - peste 200.000 de credincioşi romano-catolici. Cercetătorii maghiari estimează că numărul catolicilor moldoveni care vorbesc unul dintre dialectele limbii maghiare se ridică la 30-40 de mii.