Clădirea a fost construită la zece ani după decizia de la Trianon de maghiarii din Timişoara pentru a găzdui asociaţiile lor culturale şi organizaţiile politice, însă a fost naţionalizată de statul român comunist şi nu a putut fi recuperată nici după schimbarea sistemului.

În cadrul ceremoniei de inaugurare, Árpád János Potápi, secretar de stat pentru politici naţionale al Cancelariei Prim-ministrului, a apreciat loialitatea şi perseverenţa comunităţii maghiare din Timişoara şi din Banat. El a precizat că, după tratatul de la Trianon, timişorenii ar fi putut alege să se stabilească în Ungaria, ei însă au decis să-şi reorganizeze viaţa din acest oraş. Acesta este motivul pentru care au ridicat Casa Maghiară. Vorbitorul a menţionat că maghiarii din oraş şi-au demonstrat fermitatea şi în 1989, când s-au alăturat lui László Tőkés şi au declanşat revoluţia care a dus la răsturnarea regimului comunist din România. În opinia sa, guvernul ungar a apreciat această fermitate prin sprijinirea răscumpărării Casei Maghiare.

În discursul său, Dominic Fritz, primarul Timişoarei i-a încurajat pe maghiarii din Timişoara să deschidă porţile clădirii pentru locuitorii oraşului. El a afirmat: comunitatea maghiară a dat două lecţii oraşului prin recuperarea clădirii. Pe de o parte, a atras atenţia asupra necesităţii de a proteja valorile, deoarece acestea se pot pierde, aşa cum Casa Maghiară a fost pierdută în anii 1940. Pe de altă parte, până şi lucrurile despre care credem că s-au pierdut, pot fi recâştigate.

"Trăim vremuri dificile în România, în Europa, dar ştim că orice s-ar întâmpla, dacă muncim pentru ţelurile noastre, poate veni ziua în care vom recâştiga tot ce am pierdut" - a spus primarul. El a considerat că perseverenţa maghiarilor este un exemplu pentru toţi timişorenii.

Péter Tamás, preşedintele Asociaţiei Bastion, care a răscumpărat clădirea, a mulţumit guvernului ungar pentru sprijinul acordat. El a adăugat: maghiarii sunt cea mai mare comunitate minoritară din Timişoara şi că această comunitate doreşte să arate că există.

Casa Maghiară din Timişoara a fost cumpărată de Asociaţia Bastion a comunităţii maghiare locale în luna februarie a acestui an, pentru a putea servi din nou scopurile comunităţii maghiare.

Péter Tamás, preşedintele asociaţiei şi consul onorific al Ungariei la Timişoara, a declarat agenţiei ungare de presă MTI după încheierea achiziţiei: asociaţia a primit o subvenţie de trei milioane de euro (un miliard de forinţi) pentru achiziţionarea şi renovarea clădirii de birouri, care are trei etaje şi o suprafaţă utilă de aproximativ 1 800 mp. Preţul de achiziţie negociat şi costurile transcrierii se ridică la 2,3 milioane de euro, restul sumei fiind destinat renovării parţiale a clădirii.

Casa Maghiară, situată în centrul oraşului, a fost construită în anul 1930, din donaţiile publice ale comunităţii maghiare locale, după ce instituţiile culturale şi reprezentanţa politică a acesteia au rămas fără sedii în urma deciziei de la Trianon. Clădirea a fost intabulată ca proprietate a societăţii pe acţiuni "Casa Maghiară" (Magyar Ház Részvénytársaság), înfiinţată în acest scop. Autorităţile comuniste române au mutat în clădire presa de partid, dar naţionalizarea clădirii a avut loc abia în anul 1967, când a fost construită o nouă aripă în curtea interioară. La începutul anilor '90, imobilul a fost achiziţionat de editura cotidianului judeţean Renaşterea Bănăţeană, Timpress SA.

În ultimele decenii, reprezentanţii maghiarilor din Timişoara au intentat numeroase procese pentru revendicarea Casei Maghiare, dar toate au fost pierdute. La început, au încercat să obţină prin instanţă radierea din cartea funciară a consemnării naţionalizării din anul 1967, instanţa însă le-a respins cererea, după care descendenţii acţionarilor, deţinători ale aşa numitelor "bonuri de cărămidă" (reprezentând sumele de bani oferite ca donaţie pentru construirea casei) au reînfiinţat societatea pe acţiuni "Casa Maghiară", menţionând în actul constitutiv că noua societate este considerată succesoarea celei vechi. Cu toate acestea, lupta juridică a societăţii reînfiinţate a rămas şi ea fără succes.

Casa Maghiară a fost retrocedată în anul 1998 comunităţii maghiare printr-o ordonanţă de urgenţă a guvernului român, însă clădirea era deja în proprietatea societăţii Timpress S.A., care funcţiona în mare parte cu capital privat. Prin urmare, în instanţă, societatea a scos imobilul de pe lista proprietăţilor ce urmau să fie restituite.