Sentinţa definitivă a fost pronunţată joi şi a fost făcută publică pe portalul instanţelor de judecată din România. ICCJR a admis recursul pe care moştenitorii l-au depus împotriva sentinţei pronunţate în luna noiembrie a anului trecut şi care a dispus revizuirea sentinţei iniţiale de retrocedare. Totodată a refuzat ca Ministerul Culturii din România să se constituie parte în procesul împotriva moştenitorilor şi a obligat Centrul Cultural de la Arcuş, care a solicitat revizuirea retrocedării, la plata unor cheltuieli de judecată în cuantum de peste 30 000 de lei.

În această speţă, restauraţia naţional-comunistă a eşuat, a spus Előd Kincses, avocatul familiei Jankovich-Bésán, în declaraţia pe care a dat-o ziarului "Háromszék".

Sentinţa definitivă de retrocedare a castelului a fost pronunţată în noiembrie 2012, de ICCJR, însă moştenitorii care trăiesc în Africa de Sud, Spania şi Portugalia au reuşit să intre în posesia castelului şi anexelor sale, şi să le intabuleze pe acestea, pe numele lor, numai în 2015, după alte câteva procese.

Centrul Cultural de la Arcuş, care a folosit anterior clădirea, a solicitat revizuirea sentinţei de retrocedare, motivând că a ajuns în posesia unor documente noi, care nu au fost disponibile anterior, documente care demonstrează faptul că momentul în care castelul a ajuns în posesia statului român nu a fost în perioada naţionalizărilor comuniste, ci că s-a aflat, deja în 1945, sub autoritatea Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI). Şi asta întrucât pe ultimii săi proprietari, Béla Szentkereszty, care a decedat în iunie 1944, respectiv sora acestuia, Erzsébet Szentkereszty, statul român i-a considerat, încă în 1944, ca fiind "absenţi din ţară", suspectându-se că au fugit din România.

Fostul conac de la Arcuş a fost transformat în castel în anii 1870, de contele Zsigmond Szentkereszty şi soţia sa, contesa Anna Haller. Forma sa actuală i se datorează fostului şef al comitatului Trei Scaune, contele Béla Szentkereszty, care a modificat arhitectura sa în anii 1890. În 1982, Partidul Comunist Român a făcut din clădirea impunătoare o reşedinţă de vânătoare pentru Nicolae Ceauşescu. După căderea regimului, castelul a găzduit Centrul Cultural de la Arcuş, înfiinţat în 1994 şi aflat sub egida Ministerului Culturii.