Potrivit portalului zi-de-zi.ro, rectorul a avut, marţi, o întâlnire cu profesorii din cadrul specializărilor ce au aparţinut, până la unificare, de Universitatea "Petru Maior", înainte ca aceasta să fuzioneze, anul trecut, cu Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF). După ce s-a informat câţi dintre profesori vorbesc limba maghiară, acesta a propus dezvoltarea unui program de studiu de limba maghiară, în domeniul informaticii. Rectorul a spus că prin această specializare se va răspunde cererii uriaşe de pe piaţa muncii.

"Eu vă asigur de tot sprijinul meu, veţi avea tot suportul logistic şi administrativ, reuşita fiind, în final, a acestei comunităţi (universitare). Suntem cu toţii într-o universitate multiculturală, care îşi va urma misiunea asumată după unificarea celor două universităţi şi care va continua să creeze cadrul de dezvoltare optim oricărui demers constructiv", a spus rectorul, citat de portal.

Potrivit zi-de-zi.ro, propunerea înfiinţării acestei specializări a fost bine primită de către profesori.

Şeful secţiei maghiare din cadrul universităţii, Béla Szabó a aflat de la corespondentul MTI despre planul lui Leonard Azamfirei. Acesta a spus că, în loc să rezolve problemele formării medicale şi farmacologice în limba maghiară, acesta doreşte să înfiinţeze un program de studiu de limba maghiară într-un domeniu în care există deja: la Universitatea Sapientia din Târgu Mureş şi la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A mai adăugat că anunţul nu se referă la anul universitar care va începe la sfârşitul săptămânii.

Béla Szabó a relatat, de asemenea, că la fuziunea de anul trecut, rectorul a întrevăzut lansarea unui program de studiu de limba maghiară în domeniul ingineriei medicale, care se lasă aşteptat. A mai adăugat şi că situaţia secţiei maghiare de la universitate nu s-a îmbunătăţit. Nu s-a format nici catedra maghiară în domeniul preclinicii, propusă de către rector la începutul verii, astfel că învăţământul în limba maghiară este, în continuare, supus voinţei majorităţii din cadrul universităţii. Reprezentanţii secţiei maghiare consideră că este necesară înfiinţarea unei facultăţi maghiare sau a trei catedre maghiare, care să asigure un anumit grad de independenţă pentru formarea medicală şi farmacologică în limba maghiară.

În 2011, în cadrul UMF Târgu Mureş a izbucnit un conflict puternic între conducerea românească şi secţia maghiară, întrucât conducerea a refuzat să pună în aplicare acele prevederi ale Legii învăţământului, care erau importante pentru comunitatea maghiară, invocând în acest sens autonomia universitară. În luna septembrie a anului trecut, secţia maghiară a decis ca liderii maghiari să nu îşi exercite funcţiile de conducere până nu va fi luată o decizie liniştitoare, care să garanteze pe termen lung viitorul predării în limba maghiară. Prin boicotul lor au protestat împotriva faptului că punctul lor de vedere este ignorat sistematic de către conducerea universităţii. Anul trecut, senatul universităţii a decis, fără secţia maghiară, ca cele două universităţi să fuzioneze şi să poarte numele medicului român George Emil Palade, premiat Nobel.

UMF Târgu Mureş a fost înfiinţată în 1945 ca o instituţie cu predare exclusiv în limba maghiară. Predarea în limba română a fost introdusă în anul 1962, în urma unei instrucţiuni verbale primite de la liderii Partidului Comunist Român, iar prin aceasta, învăţământul medical maghiar a început, treptat, să piardă teren. În ultimii ani, cadrele didactice române reprezintă o majoritate de patru cincimi în forurile de conducere ale instituţiei, iar deciziile acestor foruri duc la regresul treptat al învăţământului în limba maghiară.