Până în prezent, ceangăii moldoveni, de religie romano-catolică, puteau participa în mod regulat la o slujbă în limba maghiară doar o dată pe lună, în municipiul Bacău. Pustiana este primul sat moldovenesc locuit de ceangăi în care li se permite celebrarea slujbei în limba maghiară.

Preşedinta Asociaţiei Sfântul Ştefan din Pustiana, care luptă de mai multe decenii pentru introducerea slujbelor în limba maghiară în Moldova, a declarat: membrii asociaţiei au fost primiţi pe 23 iulie în audienţă la episcopul de Iaşi, unde cererea lor a fost ascultată.

Ea a precizat că episcopul Iosif Păuleţ a primit foarte amabil delegaţia din Pustiana. "Ne-a spus că nu se opune slujbelor în limba maghiară. Putem solicita orice oră, în afară de ora slujbei mari. A mai spus că putem ţine slujbă în limba maghiară în fiecare duminică" - citează portalul transilvănean cuvintele lui Tincăi Nistor. Potrivit acesteia, capul bisericesc a propus ca ora slujbelor să fie discutată la nivel local, iar consiliul bisericesc din localitate să voteze introducerea slujbelor maghiare. Episcopul a promis de asemenea că, după ce vor fi făcuţi paşii necesari la nivel local, cererea va primi şi un răspuns scris de la Iaşi.

Potrivit preşedintei asociaţiei, au existat şi voci care s-au opus slujbei în limba maghiară în sat, după aprecierea ei slujitorii regimului comunist şi familiile acestora au început să facă agitaţie, dar fără succes. Duminica trecută, la o reuniune al consiliului bisericesc, subiectul a fost supus votului, iar acesta a fost câştigat cu 24-15 de către susţinătorii slujbei maghiare. Ca un compromis, însă, aceştia au fost nevoiţi să accepte ca aceste slujbe maghiare să se ţină deocamdată doar o dată pe lună. Preotul paroh Anton Diacu, care vorbeşte excelent şi limba maghiară, a propus ca slujba în limba maghiară să fie ţinută în biserica din Pustiana în prima duminică a fiecărei luni, de la ora 15.

Tinka Nyisztor a evidenţiat şi îmbunătăţirea relaţiilor la nivelul superior al bisericii. "Se poate simţi că se întâmplă ceva. Pe 15 august, arhiepiscopul de Alba Iulia, Gergely Kovács va celebra slujba cu ocazia hramului de la Cacica, iar pe 20 august, ziua Sfântului Ştefan, arhiepiscopul de Bucureşti, Aurel Percă va ţine predica la slujba în Bazilica din Budapesta. Nu ştiu ce fel de schimburi diplomatice se fac, dar totuşi, ceva se întâmplă" - a declarat ea portalului Krónika.

Femeia din Pustiana îi asaltează pe conducătorii bisericii cu cereri pentru slujbe în limba maghiară de mai bine de trei decenii. Ea a reamintit că, în acest timp, aproape două generaţii s-au stins în sat. "Poate că nu mai sunt în viaţă nici jumătate dintre cei care au semnat prima petiţie. Cei care doreau atât de mult slujba maghiară, precum mama mea, nu mai sunt printre noi" - a declarat ea.

După cum a evocat, în anii 1990 şi la începutul anilor 2000, la Pustiana slujbele maghiare cu ocazia sărbătorilor bisericeşti erau ţinute de preoţi aflaţi în vizită, la case, deoarece aceste ceremonii nu erau permise în singura biserica din Moldova care poartă hramul Sfântului Ştefan regele Ungariei. La închiderea Sinodului de la Iaşi, care a avut loc între 2002 şi 2004, a fost citită public petiţia pentru slujbe în limba maghiară la Pustiana. Ca urmare, începând cu 2006, slujbe în limba maghiară au putut fi ţinute ocazional şi în biserică pentru turiştii maghiari care au venit cu preot la Pustiana.

Mai recent, începând din 2013, în Pustiana se ţine o slujbă de pelerinaj cu o zi înainte de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului de la Cacica (Bucovina), la care participă credincioşi şi din alte sate ceangăieşti, aceste slujbe fiind celebrate în mod regulat în limba maghiară, de către episcopi din Ungaria.

Ca ultima mare schimbare să aibă loc, a fost necesară vizita papei Francisc în România: cu câteva luni înainte, în ianuarie 2019, episcopia de Iaşi a permis ca la Bacău să se ţină lunar slujbe în limba maghiară pentru ceangăii moldoveni.

László Pogár, preşedintele Asociaţiei Ceangăilor Maghiari din Moldova (ACMM), a declarat agenţiei ungare de presă MTI în ianuarie, cu ocazia celei de-a 5-a aniversări: s-au făcut paşi mici spre o bună cooperare între episcopia de Iaşi şi reprezentanţii ceangăilor moldoveni. "De cinci ani, de când a se ţin slujbe în limba maghiară, ne-am apropiat de la an la an. Evident, mai sunt multe de făcut, dar şi acestea pot fi realizate doar cu paşi mici" - a apreciat atunci şeful asociaţiei ceangăieşti.

Potrivit cifrelor publicate anterior pe site-ul Diecezei de Iaşi, în cele opt judeţe moldoveneşti care ţin de dieceză trăiesc 206 000 de credincioşi romano-catolici, iar cercetătorii maghiari estimează la 30-40 000 numărul catolicilor moldoveni care vorbesc unul din graiurile limbii maghiare.