Politicianul a ţinut o conferinţă de presă comună, în oraşul de pe Someş, alături de István Csomortányi, celălalt copreşedinte al AMT, după ce săptămâna trecută Alianţa a convenit cu UDMR ca, la alegerile parlamentare din data de 6 decembrie, doi candidaţi ai AMT să fie inlcluşi pe lista electorală a UDMR pe locuri eligibile.

Astfel, Mezei consideră că, în mod evident, pluralismul politic îşi are locul în Transilvania prin faptul că UDMR a fost deschis în privinţa acordului. Potrivit acestuia, s-a confirmat şi faptul că, pentru a atinge pragul electoral de 5%, UDMR are nevoie de cooperarea cu AMT. Politicianul a subliniat că negocierile cu UDMR nu erau legate în primul rând de locurile parlamentare, ci de un pachet de propuneri care includ: utilizarea simbolurilor şi a limbii materne, reforma educaţională şi reprezentarea autonomiei.

Constatând fenomenul ascendent antimaghiar de la Bucureşti, István Csomortányi, celălalt copreşedinte al AMT, a subliniat că va deveni din ce în ce mai dificilă reprezentarea intereselor maghiare. Acesta consideră că este în interesul comunităţii maghiare din Transilvania să aibă reprezentare în Parlamentul României, motiv pentru care s-a ajuns la un compromis, în interesul comunităţii, prin acordul cu UDMR.

Politicianul a declarat că prima fază a negocierilor cu UDMR a fost finalizată, a avut loc alocarea locurilor parlamentare şi aşteaptă cu încredere etapa a doua a negocierilor pentru crearea unui pachet minimal cu obiectivele comune ale organizaţiilor maghiare din Transilvania, care să poată fi reprezentat unitar atât în în Parlament, cât şi în consiliile locale. Csomortányi a estimat că, după alegerile parlamentare, va fi dificil să ajungă la guvernare, aşa că, cele două formaţiuni maghiare ar trebui să îşi canalizeze energiile pentru a găsi o voce comună, nu să şi le irosească în lupte pe plan local.