"Din păcate, din acest punct de vedere, experienţele noastre nu sunt de-a întregul pozitive. În cursul nopţii s-au creat cozi de 15-20 km pe graniţa dintre Ungaria şi România, datorită demersurilor efectuate de poliţiştii de frontieră români. Noi am cerut autorităţilor române să-şi transforme procedurile în aşa fel încât cetăţenii români care se întorc din Europa de Vest să nu se aglomereze pe teritoriul Ungariei", a spus ministrul. El a adăugat: dacă această condiţie va fi îndeplinită, Ungaria este gata să discute şi soluţia privind situaţia cetăţenilor români şi ungari care fac naveta peste graniţă. El a precizat că Ungaria a putut rezolva această chestiune cu Austria şi cu Slovacia, nu de ea depinde dacă se va găsi şi soluţia cu România.
Péter Szijjártó şi-a exprimat speranţa că, în perioada următoare, relaţiile dintre România şi Ungaria vor fi caracterizate de respect reciproc, de ajutor reciproc şi de loialitate reciprocă. "Toate astea nu vor depinde de noi", a mai adăugat.
Ministrul a remarcat că "dacă ar lua-o în nume personal", "ar considera că a fost înjunghiat din spate", deoarece în ziua în care ministrul de externe român i-a cerut susţinerea pentru facilitarea reîntoarcerii în ţară a cetăţenilor români, un alt organ al guvernului român a aplicat o amendă de câteva mii de euro primarului din Sfântu Gheorghe pentru că a folosit simbolurile naţionale cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni. "Ar fi bine să evităm asemenea incidente. Noi ajutăm cetăţenii români să se întoarcă acasă, dar avem rugămintea ca în vremuri grele relaţiile noastre să fie dominate de ajutorarea şi de loialitatea reciprocă".
Pe lângă protecţia vieţilor omeneşti, ministrul a considerat ca obiectiv important şi menţinerea funcţionării economiilor. El a precizat: au cerut colaborarea autorităţilor române şi pentru circulaţia liberă a mărfurilor, adăugând că valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări s-a ridicat anul trecut la 8,3 miliarde de euro. Prin urmare, circulaţia liberă a mărfurilor are o importanţă deosebită şi din perspectiva aprovizionării populaţiei celor două ţări.
Péter Szijjártó a reamintit: vizita lui la Cluj-Napoca a fost fixată înainte de epidemie şi a considerat important să fie abordate şi aspectele colaborării în viitor, după epidemie. El a declarat disponibilitatea guvernului ungar să continue programul de dezvoltare economică în Transilvania şi în Ţinutul Secuiesc. A considerat ca un succes comun româno-maghiar faptul că au fost sprijinite până acum 6000 de apeluri de proiecte cu 47 de miliarde de forinţi (134,28 milioane euro) din bugetul Ungariei, iar în urma acestui sprijin s-au creat investiţii în valoare de 87 de miliarde de forinţi (248,57 milioane euro), investiţii care îmbogăţesc atât comunitatea maghiară, cât şi România. "Suntem pregătiţi pentru a continua acest program şi în zona Partium, dacă circumstanţele ne vor permite, vom efectua şi pregătirile aferente", a declarat ministrul. Cu privire la programul de dezvoltare a grădiniţelor, el şi-a reiterat faptul că Ungaria este pregătită să continue finanţarea acestuia, reamintind că în cadrul acestui program au fost construite până acum 79 grădiniţe şi creşe noi în Transilvania, iar alte 385 au fost renovate.
În cadrul conferinţei de presă, preşedintele UDMR, Hunor Kelemen a declarat: solidaritatea româno-maghiară trebuie să fie reciprocă. Politicianul l-a rugat pe Péter Szijjártó să ajute la soluţionarea problemei cetăţenilor români şi maghiari, care trăiesc în zona de frontieră între cele două ţări, locuind într-o ţară şi lucrând în cealaltă, deoarece, din cauza măsurilor legate de epidemie, deplasarea lor zilnică a devenit imposibilă, ceea ce periclitează existenţa a mai multor mii de oameni.