Cercetarea a fost realizată de Centrul de Cercetare şi Diagnosticare Pro-Vitam din Sfântu Gheorghe care, în toamna anului 2020, a fost primul din România care a dezvoltat şi a lansat pe piaţă un test pentru depistarea prezenţei anticorpilor produşi de organism, în urma infecţiei cu noul coronavirus.

Laboratorul, condus de chimistul cercetător Szilárd Fejér, a folosit teste fabricate de start-ul Proel Biotech din Sfântu Gheorghe, pentru a examina modul în care se dezvoltă nivelul anticorpilor în organismul lucrătorilor din domeniul sănătăţii vaccinaţi cu vaccinul Pfizer/BioNTec. Pe parcursul studiului s-a urmărit nivelul anticorpilor la 122 de lucrători din domeniul sănătăţii, care au fost mai expuşi infecţiei.

S-a constatat că persoanele vaccinate, care au trecut deja prin infecţie, au dezvoltat un răspuns imun puternic de anticorpi în câteva zile de la administrarea primei doze de vaccin.

"În cazul celor care au trecut prin boală înainte de a primi prima doză Pfizer/BioNTec, aceasta a funcţionat ca rapel. În consecinţă, în termen de câteva zile, în cazul acestora, vaccinul generează o creştere puternică de anticorpi. În schimb, cei care nu au fost încă infectaţi cu noul coronavirus şi au primit prima doză de vaccin, au un răspuns imun gradual, dar, la 10 zile după administrarea celei de-a doua doze de vaccin, toţi aveau deja o cantitate detectabilă de anticorpi. În săptămânile care urmează, numărul mediu de anticorpi este în continuare mai mic decât la persoanele trecute prin infecţie şi vaccinate"- se arată în comunicatul publicat, care-l citează pe Szilárd Fejér.

Cercetarea a arătat că la persoanele neinfectate, vaccinate, cantitatea de anticorpi scade treptat începând cu a doua lună de la administrare, în timp ce la persoanele infectate şi vaccinate, această scădere este mult mai lentă. Cercetările sugerează, de asemenea, că prin decalarea cu câteva săptămâni a administrării rapelului s-ar putea genera un răspuns imun mult mai susţinut la persoanele care nu au trecut anterior prin boală. Comunicatul subliniază, că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a susţine această constatare. Potrivit cercetării, vaccinul oferă o protecţie maximă împotriva formelor grave ale bolii.

Cercetătorii presupun că, în viitor, strategia de vaccinare pentru grupurile vulnerabile trebuie adaptată în funcţie de anticorpii existenţi în organismul persoanelor care fac parte din aceste grupuri.