Curtea de Apel a decis în favoarea părţii moldoveneşti în procesul pentru Cheile Bicazului
Külföld, 2020.06.25
Curtea de Apel Ploieşti a decis prin sentinţa definitivă emisă joi în favoarea părţii moldoveneşti în procesul privind graniţa între oraşul Gheorgheni din Ţinutul Secuiesc şi comuna Bicaz-Chei din Moldova, al cărui subiect este de fapt apartenenţa Cheilor Bicazului.
Rezumatul sentinţei a fost publicat pe portalul instanţelor din România. Curtea de Apel a admis recursul formulat de comuna Bicaz-Chei împreună cu Consiliul Judeţean Neamţ, Instituţia Prefectului şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din acelaşi judeţ, a considerat nefondate şi a respins argumentele formulate de oraşul Gheorgheni, şi a respins cererile de intervenţie a Consiliul Judeţean Harghita şi prefectul acestui judeţ, modificând totodată sentinţa dată în primă instanţă cu un an în urmă, care era favorabilă părţii secuieşti. Sentinţa de joi pune capăt unui proces care a durat aproape 10 ani.
Apartenenţa Cheilor Bicazului - care a făcut parte prin tradiţie din Ţinutul Secuiesc - şi a terenului de 700 hectare din împrejurimi a devenit un subiect controversat după ce legea 7/1996 a dispus fixarea graniţelor localităţilor în documentele de cadastru. În anul 1998, oficiile de cadastru ale celor două judeţe au înregistrat un proces-verbal conform căruia zona cu puternic potenţial turistic aparţine comunei Bicaz-Chei, procesul-verbal fiind semnat şi de viceprimarul de atunci al oraşului Gheorgheni. Iniţiativele de mai târziu, pornite din Ţinutul Secuiesc, aveau ca scop anularea acestui proces-verbal şi rectificarea limitei între cele două localităţi şi judeţe.
În 2012, situaţia a fost examinată de o comisie interjudeţeană care a constatat că atât partea din Harghita, cât şi cea din Neamţ ţine la propria poziţie, revendicându-şi zona respectivă, prin urmare cauza a fost supusă spre soluţionare instanţei.
Procesul a fost mutat de mai multe ori, până când a fost preluat în 2013 de Tribunalul Judeţean Prahova, care în iunie 2019 s-a pronunţat în favoarea judeţului Harghita. Tribunalul de primă instanţă a fixat limita între cele două judeţe în favoarea oraşului Gheorgheni şi a judeţului Harghita.
Această sentinţă a fost modificată prin hotărârea definitivă a Curţii de Apel Ploieşti.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly a declarat agenţiei ungare de presă MTI că vor utiliza calea de atac extraordinară, după ce vor intra în posesia sentinţei împreună cu motivarea. Preşedintele Consiliului Judeţean a considerat prejudiciabilă excluderea din proces a Consiliului Judeţean Harghita şi a prefectului judeţului Harghita. El a adăugat: în cursul procesului oraşul Gheorgheni a fost mai puţin activ, toată procedura de administrare a probelor a fost efectuată de juriştii Consiliului Judeţean Harghita.
"Bănuiesc că Curtea de Apel a exclus Consiliul Judeţean Harghita pentru a nu fi obligată să ia în considerare probele noastre cu valoare 100% la pronunţarea sentinţei. Este un lucru cu atât mai ciudat dacă ţinem cont de faptul că judeţul Neamţ nu a fost exclus din proces", a declarat politicianul, care a precizat că, din câte ştie, niciuna dintre părţile implicate nu a cerut excluderea Consiliului Judeţean Harghita.
Borboly a adăugat: excluderea CJ Harghita este ilegală pentru că există mai multe acte normative care dispun reglementarea disputelor legate de graniţa dintre localităţi situate la periferia judeţelor cu implicarea consiliilor judeţene.
Apartenenţa Cheilor Bicazului - care a făcut parte prin tradiţie din Ţinutul Secuiesc - şi a terenului de 700 hectare din împrejurimi a devenit un subiect controversat după ce legea 7/1996 a dispus fixarea graniţelor localităţilor în documentele de cadastru. În anul 1998, oficiile de cadastru ale celor două judeţe au înregistrat un proces-verbal conform căruia zona cu puternic potenţial turistic aparţine comunei Bicaz-Chei, procesul-verbal fiind semnat şi de viceprimarul de atunci al oraşului Gheorgheni. Iniţiativele de mai târziu, pornite din Ţinutul Secuiesc, aveau ca scop anularea acestui proces-verbal şi rectificarea limitei între cele două localităţi şi judeţe.
În 2012, situaţia a fost examinată de o comisie interjudeţeană care a constatat că atât partea din Harghita, cât şi cea din Neamţ ţine la propria poziţie, revendicându-şi zona respectivă, prin urmare cauza a fost supusă spre soluţionare instanţei.
Procesul a fost mutat de mai multe ori, până când a fost preluat în 2013 de Tribunalul Judeţean Prahova, care în iunie 2019 s-a pronunţat în favoarea judeţului Harghita. Tribunalul de primă instanţă a fixat limita între cele două judeţe în favoarea oraşului Gheorgheni şi a judeţului Harghita.
Această sentinţă a fost modificată prin hotărârea definitivă a Curţii de Apel Ploieşti.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly a declarat agenţiei ungare de presă MTI că vor utiliza calea de atac extraordinară, după ce vor intra în posesia sentinţei împreună cu motivarea. Preşedintele Consiliului Judeţean a considerat prejudiciabilă excluderea din proces a Consiliului Judeţean Harghita şi a prefectului judeţului Harghita. El a adăugat: în cursul procesului oraşul Gheorgheni a fost mai puţin activ, toată procedura de administrare a probelor a fost efectuată de juriştii Consiliului Judeţean Harghita.
"Bănuiesc că Curtea de Apel a exclus Consiliul Judeţean Harghita pentru a nu fi obligată să ia în considerare probele noastre cu valoare 100% la pronunţarea sentinţei. Este un lucru cu atât mai ciudat dacă ţinem cont de faptul că judeţul Neamţ nu a fost exclus din proces", a declarat politicianul, care a precizat că, din câte ştie, niciuna dintre părţile implicate nu a cerut excluderea Consiliului Judeţean Harghita.
Borboly a adăugat: excluderea CJ Harghita este ilegală pentru că există mai multe acte normative care dispun reglementarea disputelor legate de graniţa dintre localităţi situate la periferia judeţelor cu implicarea consiliilor judeţene.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!