Pentru presa maghiară din Transilvania a fost o surpriză că Tribunalul Bucureşti a respins, la sfârşitul lunii septembrie, înregistrarea fuziunii dintre cele două partide. Motivul respingerii înregistrării a devenit cunoscut după ce zilele trecute, instanţa a comunicat părţilor motivarea sentinţei. PPMT şi PCM au la dispoziţie cinci zile pentru a face apel împotriva sentinţei din prima instanţă.

"Acum, că li s-a comunicat motivarea, liderii PPMT PCM MPP au posibilitatea de a face apel, ceea ce vor şi face în termenul legal. Însă reamintesc, totodată, că argumentul prezentat în motivarea instanţei este absurd şi inadmisibil. Unul dintre motive ar fi şi acela că denumirea celor două partide care au solicitat fuziunea - şi a căror înregistrare a fost deja aprobată de către instanţă - include, de asemenea, şi denumirea în limba maghiară. Mai mult decât atât, în cazul denumirii Partidului Popular Maghiar din Transilvania, denumirea în limba maghiară primează", se arată în comunicatul transmis duminică.

Decizia cu privire la fuziunea dintre PPMT şi PCM a fost luată la 18 ianuarie 2020, la Miercurea Ciuc, de către delegaţii celor două partide maghiare. Organele de decizie ale partidelor au hotărât, de asemenea, ca noul partid să poarte denumirea de Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT). Sub aceeaşi denumire, partidele au înregistrat în instanţă şi o alianţă politică, astfel încât să poată candida împreună la alegerile locale din 2020.

La alegerile locale din luna septembrie a anului trecut, candidaţii AMT au câştigat primăria a zece aşezări din Transilvania, printre care şi două oraşe mai mici din Ţinutul Secuiesc (Vlăhiţa şi Cristuru Secuiesc). În urma încheierii unui acord cu UDMR, la alegerile parlamentare care au avut loc în luna decembrie a anului trecut, AMT a obţinut şi două mandate de deputat pe listele de candidaţi ai UDMR.